De ce are nasul uman forma actuală

Aceasta constă în simularea pe calculator a modului în care aerul circulă în interiorul căilor noastre respiratorii. Din câte se pare, organismul strămoșului omului modern nu era pregătit îndeajuns pentru a face față condițiilor de supraviețuire din zonele pe care le-a populat.

În urmă cu circa 50.000 de ani, strămoșii omului modern părăseau teritoriul Africii, în căutarea unor noi teritorii în care să poată supraviețui. Din câte se pare, mirosul nu i-a ajutat foarte mult pe aceștia, ba dimpotrivă, s-a demonstrat că sistemul respirator uman este mai puțin eficient decât cel al unor primate, cum ar fi cimpanzeii sau macacii.

Rezultatele studiului au arătat că, în cazul oamenilor, aerul inhalat este mai puțin procesat în cavitatea nazală, în comparație cu primatele. Motivul îl reprezintă faptul că sistemul respirator al primatelor este mult mai dezvoltat față de cel al oamenilor, relatează Descoperă.

Spre deosebire de strămoșii din genul Homo, ceilalți hominizi, cum au fost, de exemplu, australopitecii, aveau nări plate, care facilitau pătrunderea aerului în interiorul căilor respiratorii. Se pare, astfel, că, în momentul în care predecesorii noștri au părăsit Africa, organismul lor nu era îndeajuns pregătit pentru a face față noilor condiții de supraviețuire.

Cu toate acestea, experții japonezi susțin că modul în care a evoluat anatomia sistemului respirator nu a fost influențat de factorii atmosferici cu care s-au confruntat reprezentanții genului Homo în zonele pe care le-au traversat. Oamenii de știință sunt de părere că, de fapt, nasul uman a primit această formă ca urmare a schimbărilor care s-au produs, de-a lungul timpului, la nivelul oaselor feței.