Descoperirea care ar putea răsturna detaliul-cheie în reproducerea speciei umane

Studiul la care au participat și pacienți bolnavi de cancer, a arătat că biopsiile ovariene recoltate de la femei tinere care au făcut chimioterapie au avut o densitate mult mai mare de ovule decât probleme femeilor sănătoase de aceeași vârstă. Profesorul Evelyn Telfer, cea care a coordonat studiul desfășurat la Universitatea din Edinburgh, a declarat pentru The Guardian că această constatare a fost cel puțin surprinzătoare: „A fost ceva remarcabil și cu totul neașteptat pentru noi. Țesutul părea să fi format noi ovule. Ideea generală este aceea că ovarul uman are o populație fixă de ovule și că, de-a lungul vieții, nu se mai formează altele noi”. 

 

Inițial, echipa de cercetători a verificat de ce medicamentul numit ABVD nu cauzează probleme de fertilitate, la fel ca multe alte forme de chimioterapie. Cu toate că studiul este promițător, Telfer a avertizat asupra riscurilor la care se expun pacientele care merg la anumite clinici de fertilizare pentru a primi tratamente noi înainte ca raționamentul științific de bază din spatele acestora să fie pe deplin înțeles. 

 

„Mai avem atât de multe de aflat despre ovar. Trebuie să fim precauți și să nu ne avântăm orbește spre procedurile medicale”, a mai spus coordonatoarea cercetării. În același timp, descoperirile au fost primite de lumea științifică în tonuri diferite, fie de entuziasm, fie de scepticism. 

 

„Cred că aceste constatări inovatoare și identificarea mecanismelor implicate ar putea pava calea către dezvoltarea unor noi tratamente de fertilitate sau ar putea extinde ciclul reproductiv al femeilor prin realimentarea ovarelor cu noi foliculi. Totul sugerează că ovarul este, cu adevărat, un organ mult mai complex și mai versatil decât credea toată lumea sau decât ne-am fi așteptat, cu o capacitate inerentă de regenerare”, a comentat descoperirile Kenny Rodriguez-Wallberg, consultant la Spitalul Universității Karolinska din Stockholm. 

 

Alții, inclusiv, David Albertini, director de laborator la Center for Human Reproduction din New York, au fost mai greu de convins: „Sincer, cred că sunt mult prea multe alte moduri de a explica aceste rezultate, unul dintre ele fiind acela că au fost create noi ovule”, a spus el. Alte posibile explicații ar putea fi că ovulele erau deja acolo și s-au ridicat la suprafață atunci când ovarul a fost stimulat de tratament, sau că celulele s-au divizat în două sau mai multe părți din cauza tratamentului. Rezultatele ar trebui, mai degrabă, să fie privite ca o curiozitate, decât ca o descoperire până când ipoteza va fi confirmată și investigată mai în detaliu, a precizat Albertini. 

 

Studiul a comparat biopsiile ovariene recoltate de la pacienții cu Limfom Hodgkin, din care opt primiseră tratament cu ABVD și altor trei le fusese administrată o combinație mai puternică de medicamente (OEPA-COPDAC), recunoscută ca provocând infertilitate, cu proble luate de la femei sănătoase. Astfel, s-a constatat că pacienții care suportaseră tratamentul cu ABVD au avut o densitate a ovulelor în țestul ovarian de până la patru ori mai mare decât grupul de referință, în vreme ce femeile cărora li s-a administrat celălalt medicament au avut mai puține. „Este o creștere mare, nu doar de câteva unități. Nu avem o altă explicație decât aceea că noile ovule s-au format singure”, a precizat Telfer. 

 

Coordonatoarea studiului a adăugat că cercetarea nu este complet lămuritoare în privința evoluției ovulelor, dar a subliniat că aceasta este explicația ei favorită, pentru că se potrivește perfect pe toate indiciile. Ovulele de la pacientele cărora le fusese administrat tratamentul lui ABVD păreau „mai tinere”, la fel cum arată ele la fete aflate în perioada imediat înainte de intrarea la pubertate, fapt care a întărit ipoteza că ele ar fi proaspăt formate și, în consecință, încă nematurizate pe deplin. 

 

Înainte de această descoperire, echipa lui Telfer a identificat ceea ce păreau a fi populații de celule stem în ovare care pot fi dezvoltate în celule asemănătoare ovulelor, în laborator. Oricum ar fi, încă nu este clar care acestea sunt ovule funcționale, care ar putea fi fertilizate, și chiar și existența unei rezerve ovariene de celule stem este disputată de mai mulți cercetători.