Fotografii spectaculoase cu planeta pitică Pluto, realizate de sonda New Horizons, publicate de NASA

Noile imagini, realizate pe parcursul verii, în timp ce sonda New Horizons a survolat această planetă pitică, vor permite oamenilor de știință să examineze anumite trăsături specifice ale reliefului de pe Pluto.

Una dintre imagini prezintă regiunea întunecată Cthulhu în apropiere de o câmpie înghețată, denumită Sputnik Planum – aceste nume sunt informale, până când vor fi aprobate de Uniunea Astronomică Internațională.

„Dacă un artist ar fi pictat-o pe Pluto înainte de survolarea făcută de sonda noastră, aș fi spus cel mai probabil că e vorba de o imagine exagerată”, a spus Alan Stern, principalul coordonator al misiunii New Horizons, cercetător la Southwest Research Institute. „Însă acestea sunt exact elementele de relief care există de acolo”, a adăugat savantul american.

EMISIUNI „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache” începe luni, 6 aprilie, de la ora 15.00, live pe Gândul. Invitat: Ion Cristoiu

15:55

FLASH NEWS Șefa Comisiei Europene s-a filmat de Paște cu un pui de găină în mână. Ce mesaj a transmis Ursula von der Leyen europenilor

15:49

Alan Stern spune că noile imagini au dezvăluit „o diversitate a formelor de relief și o complexitate a proceselor telurice care nu seamănă cu nimic din ceea ce oamenii au văzut până acum în Sistemul Solar”.

Unele dintre acele forme de relief spectaculoase par a fi dune.

„Să vezi dune pe Pluto – dacă acestea sunt cu adevărat acele forme – ar fi o ipoteză foarte îndrăzneață, deoarece atmosfera lui Pluto este în prezent foarte rarefiată”, a spus William B. McKinnon, coordonatorul echipei de Geologie, Geofizică și Imagistică (GGI) din cadrul misiunii New Horizons, care lucrează la un sediu operat de NASA în California – Ames Research Center din Moffett Field. „Ori Pluto a avut o atmosferă mai groasă în trecut ori anumite procese pe care încă nu le-am detectat continuă să se producă. Este o enigmă”, a mai spus acesta.

O altă imagine prezintă forme de relief care seamănă cu „rămășițele montane, haotic amestecate, ale unor terenuri sfărâmate de pe Europa, satelitul înghețat al lui Jupiter”.

„Suprafața lui Pluto este absolut la fel de complexă ca aceea a lui Marte”, a spus Jeff Moore, cercetător la NASA. „Acei munți amestecați în mod aleatoriu ar putea fi blocuri uriașe de gheață din apă dură care plutesc pe un depozit vast, mai dens, dar mai moale, de azot înghețat, în regiunea denumită până acum informal Sputnik Planum”.

Sonda spațială New Horizons a început să trimită spre Terra aceste fotografii de înaltă rezoluție în weekendul trecut. Specialiștii se așteaptă ca sonda să aibă nevoie de 16 luni pentru a trimite pe Terra toate datele și fotografiile realizate în timpul survolării lui Pluto. Mai multe fotografii vor fi publicate de NASA în zilele viitoare, iar unele dintre acestea vor include imagini cu sateliții lui Pluto.

Sonda New Horizons va continua să transmită date și imagini pe Terra până la sfârșitul anului 2016. Sonda americană se află în prezent la o distanță de 4,7 miliarde de kilometri de Terra și la 39 milioane de kilometri de Pluto și a pătruns în Centura Kuiper, o aglomerare vastă de fragmente de corpuri cerești aflate dincolo de orbita planetei Neptun.

Sonda New Horizons, lansată de NASA în 2006, este destinată cercetării planetei pitice Pluto, dar și corpurilor spațiale din Centura Kuiper, într-o misiune fără precedent.

„Întâlnirea” dintre New Horizons și Pluto a completat misiunea de explorare a celor „nouă planete clasice” din Sistemul Solar: odată cu survolarea lui Pluto, toate cele nouă corpuri cerești vor fi fost explorate cel puțin o dată de o sondă spațială.

De la trecerea sondei Voyager 2 pe lângă Neptun la sfârșitul anilor 1980, nicio planetă (clasică, pitică) nu a fost explorată de la o distanță atât de mică, așa cum o face sonda New Horizons.

Pluto se află în Centura Kuiper, o regiune de mini-planete și alte corpuri înghețate care orbitează Soarele dincolo de Neptun și despre care se crede că sunt rămășițe ale procesului de formare a Sistemului Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. Este ultima dintre regiunile neexplorate ale Sistemului Solar.

De la descoperirea ei, în 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a rămas un mister pentru savanți, care se chinuie să explice de ce o planetă cu o rază atât de mică ar putea exista dincolo de lumile uriașe ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun.

În 1992, astronomii au descoperit că Pluto, situată la o distanță de Soare de 40 de ori mai mare decât cea dintre Terra și astru, nu era singură în depărtările Sistemului Solar, iar din acest motiv Uniunea Astronomică Internațională (International Astronomical Union) a decis să reevalueze definiția unei „planete”.

În 2006, cu New Horizons deja lansată, Pluto și-a pierdut titlul de a noua planetă a Sistemului Solar, fiind clasată în categoria „planetelor pitice”, deoarece nu a „curățat” spațiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite în Centura Kuiper.

Centura Kuiper este o regiune a Sistemului Solar similară centurii de asteroizi, dar mult mai mare ca aceasta și cuprinzând mult mai multe corpuri spațiale, formate din diferite tipuri de gheață. Centura Kuiper a fost denumită după Gerard Peter Kuiper (1905 – 1973), un astronom olandezo-american care a prezis și demonstrat existența acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

În afară de New Horizons, astronomii contează în anii viitori și pe sistemul de imagistică în infraroșu de la bordul succesorului lui Hubble, telescopul spațial James Webb – deocamdată programat pentru lansare în 2018, potrivit site-ului NASA -, pentru a realiza o serie de cercetări și mai detaliate, precum compoziția chimică de la suprafața lui Pluto și a sateliților săi, dar și de la suprafața numeroșilor asteroizi care se află în Centura Kuiper.