HARTA seismică a Europei. Câte cutremure au fost în România de la începutul lui 2013 până acum

Un nou studiu realizat la nivel european a pus România pe jar, după ce rezultatele sale au au arătat că țara noastră se află în topul zonelor cu cel mai mare risc seismic.

Cotidianul LeMonde a publicat recent mai multe hărți întocmite de specialiști din mai multe țări europene în cadrul programului SHARE (Seismic Hazard Harmonization in Europe), avertizând că în următorii 50 de ani se vor produce „cutremure fără precedent”. Astfel, România, Italia, Turcia și Grecia sunt statele care ar putea resimți cele mai puternice seisme.

Contactat de gândul, Gheoghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, a explicat că informațiile date publicității în urma studiului la care au lucrat specialiști din 60 de țări, înclusiv din România, nu trebuie percepute drept un „avertisment”,

ULTIMA ORĂ Vântul din Cluj i-a obligat pe piloţi să recurgă la manevre extreme. „Crabbing” executat pe rafale de până la 31 de noduri

22:02

MARIUS TUCĂ SHOW Gândul prezintă Best of Marius Tucă Show – marți, 30 decembrie, de la ora 20:00

22:00

„Este un proiect al cărui scop final este realizarea unei hărți de hazard seismic pentru fiecare țară în parte, pentru următorii 50 de ani. Dar nu vine să precizeze în mod sigur, nu este o hartă de predicție”, a explicat prof. Mărmureanu.

„Această hartă prezintă efectele ce pot să apară dacă s-ar petrece un cutremur de 5,1 grade pe scara Richeter, 5,2 grade ș.a.m. în cazul fiecărei țări. Dar ea este realizată având în vedere intensitatea, și nu magnitudinea unui eventual seism. Intensitatea este un parametru care arată cum se simte un cutremur într-un anumit punct. Spre exemplu, cutremurul din ”77 a avut magnitudinea 7,2 pe scara Richter. Intensitatea lui s-a simțit însă diferit: la Focșani – VI – VII grade pe scara Mercalli, la București – IX grade pe scara Mercalli, iar la Cluj – II”, a adăugat acesta.

Totodată, Gheoghe Mărmureanu a precizat că studii similare sunt realizate în mod constant, iar ele nu trebuie interpretate ca un semnal de alarmă.

„Nu sunt motive de îngrijorare. Aceasta nu este singura hartă de acest fel. Există unele întocmite pentru următorii 500 sau 1000 de ani. Eu nu îmi fac probleme, sunt optimist”, a conchis acesta.

De altfel, la finele lui 2012, Mircea Radulian, directorul științific al Institului Național pentru Fizica Pământului, arăta că, deși anul acesta este așteptată o activitate seismică bogată, nu va exista însă un pericol major.

„Prognoza noastră pentru 2013 arată că (…) vom avea o medie de aproximativ 15 cutremure pe lună. S-ar putea să avem luni în care în Vrancea se vor produce 10 cutremure, dar și luni în care se vor produce 20 de cutremure”, arăta acesta, subliniind că acest lucru are însă aspecte pozitive.

„Atunci când se produce un cutremur, Pământul se eliberează de energie. Un cutremur de intensitate mică poate preveni un cutremur de intensitate mare. Este mult mai bine dacă avem o intensitate seismică bogată, decât dacă am avea una săracă”, a conchis reprezentantul Institutului.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul INFP, de la începutul anului și până în prezent, în România s-au produs peste 120 de cutremure, majoritatea în Vrancea. Dintre acestea însă, doar unul a avut magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter. Acesta a avut loc pe 11 august, la ora 16.31, în zona Vrancea, la adâncimea de 88 de kilometri.

Celelalte seisme au avut în medie o magnitudine cuprinsă între 2 și 3,5/3,7 grade pe scara Richter.

190 de clădiri din București, în pericol de prăbușire

Cu toate acestea, în eventualitatea producerii unui cutremur mai puternic, scenariul pentru București ar putea fi îngrijorător.

În prezent, lista imobilelor expertizate tehnic încadrate în clasa I de risc seismic,  publicată de Primăria Capitalei, include 190 de clădiri. Multe dintre acestea se află chiar în Centrul Vechi, unde bucureștenii preferă să-și petreacă o mare parte a timpului liber.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A CLĂDIRILOR PERICOL PUBLIC, ACTUALIZATĂ la 14.08.2013

Astfel, multe dintre imobilele de pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Șelari și Șepcari sunt în pericol de prăbușire. De altfel, la începutul lunii mai, o casă de pe strada Blănari a avut aceeași soartă.

Clădirea declarată monument istoric fusese construită în anul 1884, avea două etaje și era inclusă în categoria de urgență 1 privind riscul seismic.

Foto: Mediafax (Octav Ganea)

Din fericire, la momentul respectiv nu au existat victime, însă în eventualitatea producerii unui cutremur cu magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter, aproximativ 500.000 de bucureșteni și-ar putea pierde viața. Scenariul a fost înaintat chiar de primarul general Sorin Oprescu și avea la bază estimări extrase dintr-un studiu american.