Joburi pentru care nu există candidați. Care este motivul care îngreunează procesul de recrutare

După ce declanșarea crizei economice a dus la scăderea numărului de locuri de muncă, concurența între aplicanții la un job a crescut semnificativ, iar ofertele angajatorile de pe site-urile specializate au fost asaltate cu mii de CV-uri.

Cu toate acestea, dacă o ofertă deschisă timp de 30 de zile atrage atenția, în medie, a 1.000 de persoane, altele rămân postate mai multe luni din cauza numărului foarte mic de aplicanți.

Potrivit specialiștilor în domeniu, reticența candidaților este motivată, în mare parte, de denumirile pe care companiile le dau posturilor respective (de exemplu, Requirements Engineering Developer sau QHSE Project Specialist). În acest context, oamenii nu aplică de teama că nu vor reuși să se adapteze noilor cerințe, arată o analiză Capital.

ALERTĂ Incendiu într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Aproape 200 de tineri s-au autoevacuat. Pompierii au mai găsit 13 studenți în camere

07:24

FLASH NEWS Rusia propune Germaniei redeschiderea Nord Stream la îndemnul făcut de partidul AfD. Emisarul lui Putin: „Totul este adevărat. Împreună îl vom redeschide”

07:24

Potrivit Ralucăi Peneș, coordonator de recrutare în cadrul Smartree, principalul sector în care există discrepanță între cerere și ofertă este IT-ul, unde un process de recrutare pentru postul de Software Developer C/C ++ poate dura și trei luni.

O explicație este oferită de Monica Ion, manager general al firmei de recrutare Psihoselect din Cluj, care spune că IT-ul a devein unul dintre cele mai dificile sectoare din piața muncii deoarece „este în creștere continuă de opt ani, iar angajatorii au ajuns să-și pună la punct politici de retenție de personal complexe, motiv pentru care angajații au o serie de piedici în a părăsi compania. În paralel, facultățile de profil nu produc suficienți ingineri IT și, adesea, nu la nivelul așteptărilor companiilor.”

Pe de altă parte, motivul pentru care unele locuri de muncă rămân neocupate mult timp este dezvoltarea rapidă a unor domenii noi, pentru care nu există pregătire teoretică în universități, și nici istoric pe piața națională.

„În multe industrii, cum sunt cea energetică și tehnologică, existp multe oferte de job pentru care nu există educație formală sau expertiză concretă, caz în care, deși există ofertă din partea companiilor, nu există cerere din partea candidaților.”, a explicat Raluca Peneș.