”Mărțișor”, casa pe care Tudor Arghezi a construit-o pentru ca nevasta să vină cu mâncarea caldă în cazul în care va fi închis

Tudor Arghezi, autorul „Florilor de mucigai”, pe numele său adevărat Ion Nae Theodorescu, poate fi considerat o personalitate complexă a culturii românești. La 19 ani trăiește prima dramă a vieții sale. După moartea iubitei sale, autorul se călugărește la Mănăstirea Cernica și își ia apelativul de Iosif. În urma relației cu profesoara Constanța Zissu și a nașterii fiului său ilegitim, Eliazar Lotar Teodorescu, autorul renunță la călugărie și pleacă în Paris. Urmează o perioadă în care bărbatul trăiește în Freiburg și Geneva, unde lucrează ca ceasornicar. Din 1912, după ce se întoarce în România, devine ziarist și publică pamflete și articole polemice sub pseudonimul  Tudor Arghezi. 

În 1916, după izbucnirea Primului Război Mondial, Arghezi împreună cu alți autori ai vremii (Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu) se pronunță în favoarea neutralității țării, fapt pentru care sunt încarcerați în Penitenciarul Văcărești. Aici este scrisă printre alte opere și celebra poezie „Testament„. Tot aici, autorul ia decizia de a cumpăra un teren de aproape două hectare ce se afla în apropierea închisorii. După un an de detenție, este eliberat, iar din 1928 începe construirea „Mărțișorului”. Din 1930 el, împreună cu soția sa Paraschiva Burda și cei doi copii ai lor, se mută în locuință. 

FLASH NEWS Premieră în Comisia Europeană. Este recunoscută oficial legătura dintre fertilitate și provocările demografice ale Uniunii Europene

12:28

EXCLUSIV VIDEO Raluca Sîmbotin, MSD, la Gândul Health EU Summit: Investițiile în prevenție trebuie privite ca motor de dezvoltare economică, nu ca o cheltuială

12:12

Denumirea de „mărțișor” a casei și străzii provine de la obiceiul localnicilor din zonă de a lega, primăvara, șnururi din lână albă și roșie în arbori pentru a fi roditori. Astfel, poetul decide să discute cu autoritățile locale pentru ca strada să primească denumirea de „Mărțișor”. Însă culorile și simbolistica acestei sărbători se regăsesc și în interiorul casei memoriale. Pe tabliile paturilor sunt sculptate firele de mărțișor, iar scara ce leagă parterul de etaj și pod este roșie, în timp ce pereții casei sunt albi.

CONTINUAREA PE DESCOPERĂ.RO

Vă recomandăm să citiți și următoarele articole: