Mormintele unor bebeluși din Epoca de gheață, descoperite în Alaska

Mormintele, descoperite sub rămășițele incinerate ale unui bebeluș din Epoca de gheață, datează din urmă cu aproximativ 11.500 de ani și oferă noi detalii despre practicile mortuare ale oamenilor care au trăit în acea vreme în regiunea denumită Upward Sun River.

Scheletele, descoperite aproape întregi, au fost găsite într-o groapă circulară, alături de câteva ofrande mortuare, printre care se aflau patru coarne de cerb și două proiectile din piatră, toate decorate cu vopsea roșie, potrivit unui studiu realizat anul trecut de o echipă de cercetători de la Universitatea Alaska, coordonați de antropologul Ben Potter.

Într-un articol apărut luni în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii spun că analizele realizate pe oasele și dinții descoperiți în acel sit au indicat faptul că unul dintre schelete aparținea unui bebeluș care a murit la scurt timp după naștere, iar celălalt a aparținut unui fetus aflat în etapa finală a unei sarcini.

CONTROVERSĂ Criza apei naște războiul de pe Facebook. Acuzat de USR că e principalul vinovat pentru problemele de mediu din România, PSD ripostează

19:47

Adevărul despre afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Documentul care clarifică totul: de unde sunt sumele investite

19:46

Acest sit reprezintă mormintele celor mai tineri oameni din pleistocen descoperite până în prezent în cele două Americi și, de asemenea, singurul mormânt prenatal cunoscut până acum și care datează din acea epocă.

Scheletele, care au aparținut unor fetițe, au fost găsite la o adâncime de 40 de centimetrei sub rămășițele pământești incinerate ale unui copil în vârstă de trei ani care au fost dezgropate anterior de o echipă de arheologi în 2010.

Arheologii, printre care s-a aflat și Joel Irish de la Universitatea John Moores din Liverpool, spun că aceste morminte din Alaska prezintă caracteristici similare cu alte situri mortuare din aceeași perioadă, constând în înhumarea într-o groapă, vopsea roșie și ofrande mortuare sub forma unor unelte funcționale, spre deosebire de ornamentele și podoabele decorative din alte situri.

Arheologii cred că acele proiectile din piatră erau în trecut atașate de coarnele de cerb pentru a alcătui unelte sau arme și ar putea să reflecte astfel importanța pe care o aveau obiectele asociate cu vânătoarea în cadrul ceremoniilor funerare. Ei au remarcat de asemenea în același sit multe schelete ale unor pești și animale de talie mică.