Moș Ion Roată, țăranul cu „gâdilici la limbă”, comemorat în satul natal, la 156 de ani de la „Mica Unire”: „Este singurul om din comuna noastră care a făcut ce a făcut pentru țara asta”

„Oamenii se mândresc cu Moș Ion Roată, cu istoria. Noi îl comemorăm în fiecare an pentru că a fost și va rămâne un cetățean de foarte mare valoare al comunei”, a declarat Ion Vlad, viceprimarul comunei Câmpuri, într-un interviu acordat GÂNDUL.

Așadar, sâmbătă, când se împlinesc 156 de ani de la Mica Unire, la mormântul lui Moș Ion Roată patru preoți vor ține o slujbă de pomenire a acestuia, iar mai târziu, la Casa Memorială copiii de la școala din localitate vor prezenta o scenetă istorică.

„Pentru noi este o tradiție, facem asta în fiecare an”, a povestit viceprimarul. „În jurul orei 09.00 vom merge la mormântul lui Moș Ion Roată. Vor fi acolo patru preoți de la parohiile din întreaga comună, iar ei vor face slujba de pomenire… Noi ne-am ocupat să amenajăm mormântul lui Moș Ion, i-am refăcut crucea, că nici nu se mai cunoștea de atâția ani… Anul trecut am făcut și o pomană, un praznic, dar acum suntem constrânși de buget, așa că facem doar slujbă. Apoi vom merge la Casa Memorială, unde elevii de la școala din centru au pregătit o scenetă”, a adăugat Vlad Ion.

REACȚIE Adrian Năstase: Răspunderea morală a președintelui Partidului Național Liberal față de Moștenirea Titulescu

11:32

CONTROVERSĂ Reacția Lamborghini, după eșecul rivalilor de la Ferrari: De ce a renunțat producătorul auto la modele complet electrice

11:30

Casa Memorială, înființată la 100 de ani de la „Mica Unire”

Casa memorială a fost inaugurată cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române în casa în care a locuit Ion Roată, din cătunul Gura Văii și strămutată la șoseaua ce leagă orașul Panciu de Soveja. Poate fi vizitată în fiecare zi, dar turiștii îi trec pragul mai mult vara. Viceprimarul Ion Vlad spune, însă, că „nu-și face probleme” din punctul acesta de vedere.

„Casa este deschisă permanent, poate fi vizitată, e la dispoziția oricui”, a precizat acesta. „Se păstrează casa, unelte vechi, straie populare din vremea aceea, documente care atestă unele fapte istorice, dar care vorbesc și despre Moș Ion Roată: unde s-a născut, câți frați a avut… date biografice. Casa este în regulă; noi ne străduim să o îngrijim, ca să avem întotdeauna turiști. Oamenii vin în vizită, mai ales vara. Iarna sunt mai puțini, dar nu ne facem probleme”, a mai afirmat Ion Vlad.

FOTO: vrancea.djc.ro

FOTO: vrancea.djc.ro

Sâmbătă însă, pe 24 ianuarie, la evenimentele de comemorare a lui Moș Ion Roată vor participa mai degrabă localnicii comunei și alți câțiva oficiali, nu neapărat turiști.

„Domnul primar nu poate ajunge, din cauza unor probleme de sănătate, dar eu voi fi acolo. Vor mai fi, cum spuneam și mai devreme, cei patru preoți, membrii consiliului local și cred că și niște invitați din partea Armatei. Și, bineînțeles, oamenii de aici din comună, care vin în fiecare an”, a precizat viceprimarul.

„Oamenii se mândresc cu Moș Ion Roată, cu istoria. Noi îl comemorăm în fiecare an (pe Moș Ion Roată, n. red) pentru că a fost și va rămâne un cetățean de foarte mare valoare al comunei. Ne-a adus multă faimă! A fost un om cumsecade, un om care a iubit concetățenii, care a trăit simplu, în vremea aceea nu era deasupra nimănui… Era un simplu țăran. Strănepotul lui, Ion Roată, povestea, când încă era în putere, că Moș Ion era un om foarte glumeț, care știa să te ia peste picior și care avea tot timpul pregătită câte o găselniță ca să nu te vadă trist. Era un om activ la vremea aceea, era mai ager la minte ca alții… Din păcate,  a rămas singur în ultimii ani ai vieții, după ce i-a murit soția. A fost puțin persecutat și de regim și ajunsese să trăiască foarte greu. Din ce știm și noi, când era prim-ministru, Mihail Kogălniceanu pusese pe cineva să se intereseze să vadă ce mai face Moș Ion Roată; bătrânul ajusese la sapă de lemn în vremea aceea… Merită toată cinstea și închinăciunea noastră”, a adăugat Ion Vlad în cele din urmă.

Moș Ion Roată, țăranul cu „gâdilici la limbă”

Ion Roată s-a născut în anul 1806, în satul Velnița, județul Putna (azi satul Gura Văii, județul Vrancea, n. red). A fost căsătorit cu Maria Roată, născută în 1812, împreună cu care a avut patru copii: doi băieți – Năstase și Neculai – și două fete – Zoița și Maria.

Deși datele biografice sunt sumare, un portret al Moșului Ion Roată a fost făcut de Ion Creangă: „Între țăranii fruntași care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad – hoc din Moldova, în 1857, era și moș Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Numai atâta că moș Ion Roată, după câte văzuse și după câte pățise el în viața sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boierești și avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi, când îl scormolea ceva la inimă. Așa e țăranul: nu prea știe multe. Și moș Ion Roată, fiind țăran, cum v-am spus, deși se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său”, scria Creangăl în povestirea „Moș Ion Roată și Unirea”.

Constituirea Divanurilor ad – hoc în anul 1857, care urmau să se pronunțe asupra Unirii Moldovei cu Muntenia, în conformitate cu hotărârea Congresului de Pace de la Paris din 1856, l-a adus în prim plan pe Ion Roată, se arată pe site-ul Muzeului Vrancei.

În iulie 1857, la Administrația Ținutului Putna, a avut loc alegerea deputatului pontaș în Adunarea ad – hoc a Moldovei, din partea județului Putna. În procesele verbale ale ședințelor Divanului ad – hoc al Moldovei sunt amintite voturile lui Ioan Roată. 15 deputați clăcași, în frunte cu Ioan Roată, au întocmit și supus Adunării ad – hoc, la 26 octombrie 1857, o jalbă în care erau arătate suferințele și dorințele clăcașilor moldoveni, care a fost respinsă în urma discuțiilor din ziua de 19 decembrie 1857.

De asemenea, Ion Roată s-a numărat printre cei care au sprijinit amendamentul lui Costache Negri, cu privire la împroprietărirea țăranilor prin acordarea unei indemnizații stăpânilor de moșii.

Ioan Roată a fost solicitat de țăranii din Câmpuri să facă împărțirea pământurilor în lipsa unui inginer hotarnic..

După proclamarea Independenței, Mihail Kogălniceanu – ministru de Externe, a trimis prefectului de Putna, la 18 martie 1878, Ordinul Național „Steaua României”, în grad de cavaler, împreună cu brevetul însoțitor semnat de Domnitorul Carol I, pentru a-i fi înmânate lui Ioan Roată „ca o răsplată a contribuției pe care înțeleptul țăran din Câmpurile a avut-o la înfăptuirea Principatelor Unite”.

Moș Ion Roată a murit pe 19 februarie 1882.