Oameni de știință: Suntem mai aproape de sfârșitul lumii decât am fost vreodată după Războiul Rece

Ceasul apocalipsei a avansat cu două minute, indicând trei minute până în ceasul al doisprezecelea. Asta înseamnă că „probabilitatea unei catastrofe globale este foarte mare”, potrivit independent.co.uk.

Schimbarea acului de ceas reprezintă un gest de condamnare a liderilor lumii și a perspectivelor pe care le au cetățenii lor.

„În prezent, încălzirea globală necontrolată și cursa înarmării nucleare rezultând din modernizarea arsenalului enorm deja existent reprezintă amenințări extraordinare și de necontestat la adresa supraviețuirii omenirii”, a spus Kennette Benedict, director executiv al Bulletin of the Atomic Scientists (Buletinul savanților din domeniul nuclear, n.r.), o asociație care numără în rândurile sale 18 laureați ai premiului Nobel și care folosește acest ceas ce măsoară timpul rămas până la sfârșitul lumii.

„Liderii lumii nu au reușit să acționeze cu viteza și amploarea necesare pentru a-și proteja cetățenii de o posibilă catastrofă. Aceste eșecuri pun în pericol fiecare om de pe Pământ”, a adăugat cercetătoarea pentru a justifica modificarea timpului afișat de ceasul simbolic.

SOCIAL Ce poți să faci cu 100 de euro de Revelion. Ce își permit românii să cumpere, de fapt

18:16

SOCIAL Gest incredibil al unui șofer implicat într-un accident în sectorul 5. Bărbatul a lovit intenționat ambulanțele venite să-i acorde primul ajutor

18:09

Potrivit lui Sivan Kartha, membru al biroului științific al Buletinului și responsabil în cadrul Stockholm Environment Institute, investițiile în domeniul infrastructurii de exploatare a combustibililor fosili au depășit o mie de miliarde pe an, fără a se lua în calcul sutele de miliarde de dolari din subvenții publice. „Trebuie și putem să inversăm această tendință”, a mai spus cercetătorul.

„Schimbările climatice vor afecta milioane de oameni și vor pune în pericol existența multor sisteme ecologice care se află la baza civilizației.  Amenințarea planează asupra întregii omeniri”, susține Richard Somerville, membru al comitetului.

Preocupări serioase apar și în privința armelor nucleare.

„După Războiul Rece, a existat o anumită doză de optimism privind capacitatea statelor nucleare de a controla cursa înarmării și a se îndepărta de abisul distrugerii nucleare”, consideră Sharon Squassoni, un alt membru al comitetului. „Acel optimism a dispărut în fața noilor tendințe: extinderea programelor de modernizare a armelor nucleare și oprirea sistemului de dezarmare”, adaugă Squassoni.

Ceasul a apărut în 1947, și indica atunci șapte minute până la ora 12, după ce bombele atomice au lovit Hiroșima și Nagasaki. Acele ceasului sunt mutate înainte sau înapoi, până în prezent fiind făcute 19 mutări. Ultima mutare a avut loc pe 10 ianuarie 2012, când au avansat cu un minut., și a fost determinată tot de îngrijorările legate de schimbările climatice și armele nucleare.

Ceasul nu a mai indicat o oră atât de apropiată de miezul nopții din 1984, când a fost reglat să afișeze ora 23.57 în momentul cel mai tensionat al relațiilor americano-sovietice.

Momentul considerat cel mai periculos de membrii comitetului a fost în 1953, când bomba cu hidrogen a devenit o armă cu mult mai puternică decât orice altă armă nucleară.

Cel mai îndepărtat moment de ora fixă, reprezentat pe ceas, a fost de 17 minute, în 1991, când Războiul Rece s-a încheiat oficial, iar Rusia și Statele Unite au început să își reducă arsenalele nucleare. 

Deși Statele Unite ale Americii și Rusia nu mai dețin zecile de mii de arme nucleare pe care le aveau în timpul Războiului Rece, ritmul de reducere a acestor arsenale s-a încetinit puternic în ultimii ani, chiar dinaintea crizei ucrainene.

Potrivit lui Sharon Squassoni, în intervalul 2009-2013, administrația Obama nu a eliminat decât 309 focoase nucleare.

Un conflict nuclear, chiar și limitat, ar putea provoca un mare număr de morți și ar avea efecte nefaste asupra mediului, potrivit cercetătoarei.

Totodată, savanții cer responsabililor politici să găsească de pe acum o soluție durabilă la problema depozitării deșeurilor nucleare provenite.