Oamenii de Neanderthal erau dreptaci și înzestrați probabil cu darul vorbirii – STUDIU

Lateralitatea, o trăsătură unică, specifică oamenilor, semnalează împărțirea creierului în două emisfere, fiecare dintre ele fiind specializată în activități diferite.

Emisfera cerebrală stângă controlează partea dreaptă a corpului și joacă în același timp un rol principal în dezvoltarea și folosirea limbajului. Așadar, dacă neanderthalienii erau în majoritate dreptaci, acest fapt ar putea sugera că ei erau capabili și să dezvolte un limbaj.

Există însă puține schelete de neanderthalieni disponibile pentru a fi studiate. Unul dintre ele, aproape complet, a fost descoperit în 1957 în Franța, la mică distanță de celebra peșteră Lascaux.

Scheletul a fost botezat „Regourdou” și, în urmă cu circa două decenii, savanții i-au examinat oasele brațelor, ajungând la concluzia că acel neanderthalian era dreptaci.

SPORT Trump a primit Premiul FIFA pentru pace la tragerea la sorți a grupelor Cupei Mondiale: Sfârșitul războiului din Ucraina este aproape

22:49

EXTERNE Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: „Acolo nu există”

22:48

„Acest schelet avea o mandibulă și alte fragmente osoase aflate mai jos de zona gâtului”, a explicat David Frayer, profesor de antropologie la Universitatea Kansas.

„În urmă cu peste 20 de ani în urmă, câțiva savanți au examinat scheletul și au conchis că umanoidul era dreptaci, ținând cont de muscularitatea brațului drept, în comparație cu cea a brațului stâng”, a adăugat el.

În urma unei noi investigații, David Frayer și o echipă internațională coordonată de Virginie Volpato de la Senckenberg Institute din Frankfurt au confirmat lateralitatea dreaptă a lui Regourdou, prin examinarea atentă a robusteții brațelor și a umerilor, pe care le-au comparat apoi cu zgârieturile de pe dinții acestuia.

„Am studiat multe urme lăsate pe dinți de neanderthalieni, dar în toate acele cazuri era vorba de dinți izolați sau de dinți prinși în mandibule care nu erau direct asociați cu materialul scheletic. Acum a fost pentru prima dată când am putut să verificăm tiparul ce poate fi văzut pe dinți și să îl comparăm cu tiparul ce poate fi văzut în zona brațelor. Am făcut analize și mai sofisticate ale brațelor – clavicula, humerus, radius și ulna – pentru că aveam toate aceste oase de pe ambele părți. Iar apoi am examinat grosimea corticală și am realizat alte măsurători biomecanice. Toate acestea au confirmat faptul că toate elementele erau mai robuste pe partea dreaptă a corpului decât cele de pe partea stângă”, a spus profesorul Frayer.

El mai susține că neanderthalienii își foloseau gura ca pe o „a treia mână”, iar acest fapt cauza o uzură mai mare a dinților din față, în comparație cu cei din spatele gurii.

„Se știe de multă vreme că neanderthalienii prelucrau și mestecau multe lucruri cu incisivii și caninii”, a explicat profesorul.

David Frayer susține că cercetările realizate pe Regourdou și pe alte schelete au demonstrat că 89% din fosilele de neanderthalieni găsite în Europa (16 din 18) arată o preferință clară de folosire a mâinii drepte.

Acest procent este asemănător celui al dreptacilor din populațiile umane moderne – 90%.

Profesorul Frayer și ceilalți autori ai studiului au ajuns astfel la concluzia că acel procent ridicat (89%) sugerează faptul că neanderthalienii erau înzestrați cu darul vorbirii.

„Legătura – cunoscută de multă vreme – dintre asimetria cerebrală, lateralitate și limbaj, în populațiile vii, servește drept tipar pentru estimarea lateralizării creierului la fosile și pentru estimarea probabilității capacității de vorbire la acestea”, a explicat savantul american.