„Omul vitruvian” al lui Leonardo da Vinci, un etalon de perfecțiune pentru proporțiile trupului uman, este imperfect – FOTO

Desenul este considerat în zilele noastre drept una dintre cele mai bune exemplificări ale „omului perfect” și reprezintă, totodată, una dintre cel mai ușor de recunoscut schițe din lume.

Potrivit unui studiu recent, „Omul vitruvian”, desenat de Leonardo da Vinci în 1490, este totuși „uman”.

O umflătură neobișnuită din zona abdominală a modelului care a pozat pentru Da Vinci i-a determinat pe oamenii de știință să afirme că acel bărbat suferea de o formă severă de hernie – care ar fi putut chiar să îi aducă moartea.

Desenul, realizat în cerneală și creion pe hârtie, prezintă silueta unui bărbat gol, în două poziții suprapuse, cu mâinile și picioarele întinse, înscrise într-un cerc perfect, care la rândul său este desenat peste un pătrat.

FLASH NEWS Victorie pentru Trump la Curtea Supremă: decretul privind înăsprirea regulilor votului prin corespondență poate intra în vigoare

09:02

POLITICĂ Ciprian Ciucu îi atacă dur pe foștii șefi din PNL București: „Fețe triste când am câștigat alegerile”

08:56

Desenul și textul adiacent sunt uneori denumite „canoanele proporțiilor” sau, mai rar, „proporțiile omului”.

Desenul are bază corelațiile dintre proporțiile ideale ale trupului uman și geometrie, descrise de Vitruvius, un arhitect din Roma Antică, în al treilea volum al tratatului său „De Architectura”, de care Leonardo da Vinci era extrem de interesat.

Modelul desenat de da Vinci, cunoscut și sub numele „Omul vitruvian”, a ajuns să fie considerat ulterior, de-a lungul veacurilor drept un etalon al „omului perfect”.

Totuși, Hutan Ashrafian, profesor la Imperial College of London, este de părere că modelul suferea de o afecțiune majoră, gravă.

El crede că o umflătură aflată în partea stângă a cavității abdominale ar fi un semn ce atestă faptul că acel bărbat suferea de hernie inghinală.

Cauzată de o protuzie a conținutului din cavitatea abdominală în canalul inghinal, această afecțiune apare la 27% dintre bărbați și la 3% dintre femei.

Studiul său a fost publicat în revista medicală Hernia.

Hutan Ashrafian spune că medicii din acea perioadă erau la curent cu astfel de afecțiuni.

„Herniile inghinale erau prezente în timpul Renașterii, iar medicii și chirurgii de atunci, precum Antonio Benivieni, au descris mai multe tipuri de hernie, la Florența, în acea vreme”, a explicat autorul studiului.

În al treilea volum din tratatul său „De Architecturas”, Vitruvius scria: „Dacă un bărbat este așezat pe jos, pe spate, cu mâinile și picioarele întinse, iar două compasuri sunt centrate în ombilicul său, atunci degetele de la mâinile și de la picioarele sale vor atinge circumferința unui cerc perfect, realizat prin unirea acelor puncte. Și, chiar dacă trupul uman pare să deseneze astfel o formă circulară, se poate obține și un pătrat perfect care să fie înscris în el”.

Leonardo da Vinci credea că omul reprezintă un microcosmos al Universului și era convins că desenele sale demonstrează această teorie.

El a scris într-un jurnal al său în jurul anului 1492 următoarea frază: „Oamenii din Antichitate spuneau că omul este o lume în miniatură; și cu siguranță acest nume este bine acordat, pentru că la fel cum lumea este compusă din pământ, apă, aer și foc, trupul uman adună aceste elemente pe pământ”.

Desenul „Omul vitruvian” este conservat la Gabinetto dei disegni e stampe din cadrul Gallerie dell’Accademia din Veneția.

Ca majoritatea desenelor pe hârtie, el este expus în public doar ocazional.

Cunoscut atât datorită invențiilor sale, precum mașina, submarinul, bicicleta, costumul de scafandru, scara rulantă, cricul, arcul, elicopterul, planorul, parașuta, tancul, tunul, catapulta și multe altele, precum și datorită studiilor de anatomie care au dus la descoperirea unor detalii fascinante despre simetria corpului uman, cel mai reprezentativ desen în acest sens fiind „Omul Vitruvian”, Leonardo da Vinci este considerat un geniu universal și o personalitate care a trăit înaintea vremurilor sale.

Modul de gândire și descoperirile sale continuă să uimească și în prezent, după aproape 500 de ani de la moartea sa.