Primul cromozom artificial de drojdie, creat de o echipă internațională de oameni de știință

Până în prezent, cercetătorii reușiseră să obțină doar cromozomi sintetici pentru de bacterii și ADN viral, cu o arhitectură mult mai simplă.

De această dată, o echipă internațională de savanți a avut nevoie de șapte ani de eforturi pentru a construi acest genom și să atașeze 273.871 perechi de baze cu ADN de drojdie. Acest total este cu foarte puțin mai mic decât echivalentul său natural, care are 316.667.

Cercetătorii au efectuat numeroase modificări asupra bazei genetice a acestui cromozom, eliminând mai ales părțile redundante, care nu sunt necesare pentru reproducerea cromozomului și pentru creșterea sa.

„Studiul nostru a făcut ca biologia sintetică să treacă de la teorie la realitate”, a spus Jef Boeke, directorul Institutului de sisteme genetice din cadrul Centrului medical Langone, afiliat Universității New York, coordonatorul acestui studiu, ale cărui rezultate au fost publicate joi în revista americană Science.

O polițistă din Vrancea a murit la doar 38 de ani. Elena Tudor Cernica a lăsat în urmă un băiețel de numai 9 ani și multă suferință în familia sa

21:23

FLASH NEWS De ce s-a dus Nicușor Dan la Washington și la Davos sau Munchen a lipsit? Președintele răspunde

21:06

Acel cromozom eucariot (o structură complexă, în care materialul genetic este localizat în nucleul bine diferențiat), care a suferit astfel câteva modificări fără precedent, a fost apoi integrat în celule vii de drojdie de bere.

Acele celule s-au comportat în mod normal dar posedau noi proprietăți care nu există la drojdia naturală, au subliniat oamenii de știință, precizând că drojdia posedă 16 perechi de cromozomi în total, spre deosebire de om, care are 23.

„Modificarea genomului seamănă cu un pariu, pentru că o modificare nepotrivită poate să ucidă celula”, a explicat profesorul Boeke.

„Am efectuat peste 50.000 de modificări în codul ADN al cromozomului și drojdia noastră este încă vie, fapt care este remarcabil”, a adăugat el.

Grație acestei tehnici de reasamblare a cromozomului, oamenii de știință vor putea de acum înainte să manipuleze genomul drojdiei pentru a-i oferi anumite proprietăți. Astfel, va fi de acum posibil să se dezvolte varietăți sintetice de drojdie, să se fabrice medicamente rare și să se producă anumite vaccinuri, inclusiv cel contra hepatitei B, care este derivat din drojdie.

Drojdiile artificiale vor putea fi astfel utilizate și pentru a stimula producția unor biocarburanți mai eficienți.