Strămoșii omului aparțineau unei singure specii, indică un craniu vechi de 1,8 milioane de ani

Descoperirea unui craniu vechi de 1,8 milioane de ani pare să indice faptul că îndepărtații strămoși ai omului aparțineau unei singure specii, afirmă autorii unui studiu publicat joi, care alimentează dezbaterile din rândul paleontologilor despre istoria evoluției umane, informează AFP.

Spre deosebire de alte fosile cunoscute din categoria „Homo”, acest craniu, bine conservat, descoperit la Dmanisi, în Georgia, conține o mică cutie craniană, o față lungă și dinți mari, precizează cercetătorii, menționând faptul că este vorba de cel mai vechi strămoș al omului descoperit în afara continentului african.

Diversele linii genetice la care se referă paleobiologia, precum Homo habilis, Homo rudolfensis și Homo erectus, nu difereau de fapt, potrivit autorilor acestui studiu, decât prin aspectul lor fizic.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Truman, președintele SUA, a participat la un dineu cu Președintele Braziliei. Într-o scrisoare către sora sa și-a arătat indignarea față de Regele Carol al II-lea”

09:30

METEO Se întorc ploile torențiale și vijeliile, în jumătate din țară. Cât scad temperaturile în România

09:23

Falca aparținând craniului din Dmanisi a fost găsită cu cinci ani înainte de restul craniului, cel mai mare descoperit vreodată în situl Dmanisi, fapt care i-a făcut pe cercetători să afirme că este vorba de craniul unui exemplar de sex masculin.

În același sit, oamenii de știință au descoperit alte patru cranii de hominizi, ca și diverse fosile de animale și plante fosilizate, dar și câteva instrumente din piatră.

Fapt fără precedent, aceste vestigii se găsesc în același loc și datează din aceeași perioadă, ceea ce a permis compararea trăsăturilor fizice ale mai multor strămoși ai omului modern care a coexistat.

„Starea lor de conservare este excepțională, fapt care face ca numeroase aspecte necunoscute ale scheletelor de hominizi pot fi studiate în premieră pentru mai mulți indivizi”, a explicat într-o conferință de presă David Lordkipanidze, directorul Muzeului Național din Tbilisi.

„Dacă fosila cutiei craniene și aceea a feței din acel craniu ar fi fost găsite separat și în locuri diferite în Africa, ele ar fi putut fi atribuite unor specii diferite, pentru că acel craniu este singurul descoperit până în prezent care reunește astfel de caracteristici”, a subliniat Christoph Zollikofer de la Institutul de Antropologie din Zürich, coautor al acestui studiu, publicat în revista americană Science.

În afară de mărimea mică a creierului – aproximativ o treime din cel al omului modern -, craniul descoperit avea o față mare, protuberantă, un maxilar puternic cu dinți lungi și arcade pronunțate.

Fosilele din Dmanisi și diversele lor caracteristici morfologice au fost comparate între ele și cu cele ale altor fosile de hominizi găsite în Africa, datând din urmă cu 2,4 milioane de ani, și cu altele descoperite în Asia și în Europa, cu vechimi cuprinse între 1,2 milioane de ani și 1,8 milioane de ani, au precizat paleontologii.

„Variațiile morfologice dintre specimenele de la Dmanisi nu le depășesc pe cele detectate la populațiile moderne din specia noastră sau în rândul cimpanzeilor”, a subliniat profesorul Zollikofer.

„Întrucât am constatat că există un tip și o gamă de variații asemănătoare în cazul fosilelor de hominizi africani, ar fi rezonabil să credem că a existat doar o singură specie în acele perioade în Africa”, a continuat el. „Și, pentru că hominizii din Dmanisi seamănă mult cu cei din Africa și mai ales cu primii care s-au desprins din australopitec – celebra Lucy -, putem să spunem că aparțin cu toții unei singure specii”, a adăugat același profesor.

Aceste concluzii contrazic alte studii recente, precum acela publicat în august 2012 în revista britanică Nature.

Analizele efectuate pe pe o mandibulă completă și pe o a doua mandibulă incompletă descoperite între 2007 și 2009 în Kenya i-au făcut pe specialiști să tragă concluzia că acele fosile au confirmat faptul că două specii distincte de Homo erectus (Homo habilis și Homo rudolfensis) au coexistat în Africa în urmă cu aproape două milioane de ani.

Paleobiologul Bernard Wood, profesor la Universitatea George Washington, s-a declarat „foarte sceptic”, joi, în legătură cu concluziile formulate după analiza craniilor de la Dmanisi.

El spune că metoda reținută de autorii studiului nu a luat în calcul alte diferențe importante între specimene, precum cele de la nivelul mandibulelor.

După părerea sa, acest craniu fără precedent, prin caracteristicile sale, „ar putea fi de fapt cel al unei noi specii de hominizi”.