• Publicat:
  • Actualizat:
Magazin

TOPUL filmelor românești care au adus cei mai mulți spectatori în sălile de cinema în ultimii cinci ani. Care este producția care a vândut doar 3 bilete

Cele 22 de filme românești lansate anul trecut au adus în sala de cinema puțin peste 282.000 de spectatori.

La o primă vedere, 2013 a fost pentru cinematografia românească un an bun, comparativ cu ultimii cinci. 22 de filme au fost lansate, spre deosebire de 2012, când doar 15 producții intrau în cinematografe, sau de 2011 și 2010, când numărul peliculelor nu a depășit 18. Numărul spectatorilor a crescut și el în raport cu anii precedenți, ajungând de la aproximativ 89.000 în 2011, la peste 282.000 anul trecut, potrivit datelor din box office.

Și totuși, datele din box-office nu sunt tocmai încurajatoare. În vreme ce filmele românești lansate în 2013 au adus în sala de cinema 282.921 de persoane, pe tot parcursul anului, „Lupul de pe Wall Street”, spre exemplu, a reușit să adune peste 294.000 de spectatori români în mai puțin de patru luni.

„Nu e surprinzător, e îngrijorător”, spune criticul de film Irina Margareta Nistor. „Dacă e film românesc, este greu să aduci publicul în sală. Oamenii așteaptă cu totul altceva de la filmele românești, așteaptă comedii. Marea majoritate a celor care merg la cinema, probabil că în jur de 90% preferă comediile. Dacă s-ar face un sondaj și spectatorii dintr-o sală de cinema ar fi întrebați Ce filme românești v-au plăcut după ”90?, vor spune Filantropica, în regia lui Nae Caranfil, și Concertul, regizat de Radu Mihăileanu. În plus, trebuie să ținem cont și de faptul că oamenii merg la film de obicei în weekend. Ori multe dintre filmele românești lansate nu sunt filme de weekend, ci sunt filme ce prezintă diverse probleme, filme complicate”, a explicat Irina Margareta Nistor pentru gândul.

În ultimii cinci ani, un sigur film românesc a reușit să aducă în sala de cinema peste 100.000 de spectatori. Este vorba de „Poziția copilului”, în regia lui Călin Peter Netzer, care în 2013, la Berlin, a fost răsplătit cu Ursul de Aur și Premiul FIPRESCI.

Totuși, succesul producției nu s-a datorat neapărat acestor distincții, crede Irina Margareta Nistor: „Nu cred că a fost neapărat vorba de faptul că a câștigat un premiu la Berlin, pentru că, spre exemplu, și 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, al lui Cristian Mungiu, a câștigat Palme d”Or la Cannes, dar nu a adus la fel de mulți oameni în sala de cinema (70.953 de spectatori, n. red) ca Poziția copilului. Cred că important a fost că a existat cineva care a fost extrem de perseverent și a reușit să-i facă pe oamenii să meargă la film”.

Cu cei 117.949 spectatori, potrivit datelor din box office, pelicula lui Netzer s-a clasat pe locul întâi în topul pe anul 2013. Pe următoarele două poziții, la diferențe extrem de mari, s-au aflat „Love Building” (r: Iulia Rugină) – 27.383 de spectatori, și „Domnișoara Christina” (r: Alexandru Maftei) – 25.905 spectatori. „Funeralii fericite”, cel mai recent film regizat de Horațiu Mălăele, a adus la cinematograf 15.793 de persoane, iar producția „Sunt o babă comunistă”, în regia lui Stere Gulea, nu a depășit 15.083 de spectatori pe durata rulării sale în sălile de cinema din țară.

 

Cel mai mic succes la public l-au avut „Matei copil miner” (r: Alexandra Gulea) – 681 de spectatori, „Școala de vară” (r: Mircea Ghinescu) – 225 de spectatori și animația „Cernozaurii” (r: Radu Dinulescu) – 174 de spectatori.

„Desigur, numărul de spectatori pe care i-am avut în sălile de cinema nu este tocmai îmbucurător”, a declarat pentru gândul Antoine Bagnaninchi, directorul Independența Film, casa de distribuție din portofoliul căreia anul trecut au făcut parte producțiile „Matei copil miner” și „Când se lasă seara peste București sau metabolism” (r: Corneliu Porumboiu). „Ne așteptam la puțin mai mult, mai ales că, spre exemplu, filmul anterior al lui Porumboiu, Polițișt, adjectiv a adunat în jur de 12.000 de spectatori. Spre comparație, Când se lasă seara peste București sau metabolism nu a fost văzut la cinema decât de vreo 3.000 de persoane. Dar anul 2013 cred că a fost dificil pentru toate filmele românești. Au fost lansate foarte multe, unele chiar la o săptămână diferență, și atunci și acest lucru cred că a contat”, a explicat Bagnaninchi.

În total, încasările realizate de filmele românești lansate în 2013 au ajuns la 2,8 milioane de lei, adică doar 1,8% din încasările globale de la nivelul anului trecut.

„Este foarte dificil, uneori costurile de producție nici nu sunt acoperite”, spune directorul Independeța Film. Bagnaninchi a semnalat că una dintre cauzele acestei situații dificile este numărul insuficient de săli de cinematograf în care să fie proiectate producții românești, precizând că cele din mall-uri nu sunt tocmai o soluție.

„Principala problemă cred că este lipsa unei rețele de distribuție. Sunt atât de puține săli de cinema în care pot fi distribuite filmele românești, filmele europene. Într-adevăr, dacă ne gândim la Nymphomaniac, deși este unul european, a adus mulți spectatori la cinematografe (33.023 – Vol. I,  19.462 – Vol. II, n. red), chiar și la cele din mall-uri, însă a fost o excepție, grație controverselor născute în jurul lui”, a explicat el. „Publicul care merge la cinematografele din Multiplex poate că nu este neapărat diferit de cel care merge la un cinematograf precum Studio, să spunem. Poate fi vorba chiar de aceiași oameni, însă ei caută altceva atunci când merg la mall: spectacol! Celelalte săli de cinema (din afara mall-urilor, n.red), cred că sunt mai potrivite pentru un alt gen de producții, iar oamenii știu asta. Un film românesc proiectat la mall, probabil că nu va aduce prea mulți oameni în sală”, a adăugat Antoine Bagnaninchi.

O opinie similară a exprimat și Irina Margareta Nistor, care a pus însă accent și pe alte aspecte importante: lipsa de formare culturală a tinerelor generații în ceea ce privește cinematografia, dar și „incapacitatea” producătorilor de a oferi publicului discursuri care să atragă-l la cinematograf.

„Eram la o vizionare de film cu niște elevi de 16 ani și i-am întrebat Ați văzut vreodată un film românesc? Jumătate au spus că nu, iar alții au zis că au văzut, probabil la televizor. Asta este o consecință a faptului că în continuare în școli nu se țin nici măcar niște cursuri facultative de cinematografie, inclusiv de cinematografie românească. Pentru că altfel, dacă elevii nu știu, nu sunt informați, nu vor ajunge niciodată să vadă un film românesc la cinema”, a explicat criticul de film. „Pe de altă parte, am urmărit la un moment dat niște discursuri ținute de Tom Cruise și Arnold Schwarzenegger, în care vorbeau despre cât de mult își iubesc ei publicul. La noi nu prea se vede asta. Atâta vreme cât nu comunici foarte mult cu publicul tău și nu ai un respect deosebit pentru el, atunci pierzi destul de mult. Parcă, într-un fel, nu există dorința de a cuceri publicul. Spre exemplu, atunci când ai lansat un film, iar televiziunile te cheamă să vorbești despre el, la noi fie nu te duci deloc, fie te duci dar nu ai interesul acesta… nu de a fi lingușitor – există o linie între una și alta -, ci de a transmite publicului că pentru el ai făcut filmul acela, nu pentru festivaluri”, a mai spus Irina Margareta Nistor.

Așadar, vina este „împărțită între public pe de-o parte, pentru că nu este suficient de informat și nici nu are dorința aceasta de a vedea filme românești, și pe de alta, cei care ar trebui să promoveze filmele. Mult mai mulți străini văd filme românești, decât noi. E ciudat pentru că vin străini în România și ei au văzut filmele noastre, dar noi nu le-am văzut”, a continuat criticul de film.

FOTO: Gândul / Adriana Stanca

FILME ROMÂNEȘTI CU DOAR 3 SPECTATORI și ÎNCASĂRI DE 21 DE LEI

În prezent, Centrului Național al Cinematografiei (CNC) acordă 5.000 de euro fiecărui film românesc, bani destinați atât realizării de copii, cât și de afișe sau alte materiale de promovare. Nu este însă suficient, crede Irina Margareta Nistor: „Suma este extrem de mică. Străinii acordă foarte mulți bani pentrui treaba aceasta, pentru ca totul să funcționeze. Nu e suficient doar să faci niște afișe. Lansarea, de asemenea, trebuie pregătită foarte bine. În America, pentru promovare se acordă o sumă aproape egală cu restul investiției, cu costurile de producție, iar la noi aproape că nu există”.

Nu-i de mirare că, în aceste condiții, în ultimii cinci ani au fost și filme care au adus în sala de cinema doar trei spectatori. Este cazul peliculei „Jocul”, în regia Olimpiei Stavarache, lansată în 2012, potrivit datelor din box office. Situația nu a fost cu mult mai bună nici pentru filmele „Umilință” (r: Cătălin Apostol, 2011) – 57 de spectatori, „Eva” (r: Adrian Popovici, 2010) – 95 de spectatori, „Tanti” (r: Șerban Marinescu, 2011) – 106 spectatori, documentarul „Două lumi în muzică” (r: Radu Gabrea, 2011) – 154 de spectatori sau „Trei zile până la Crăciun” (r: Radu Gabrea, 2012) – 190 de spectatori.

FOTO: Gândul / Adriana Stanca

„E păcat, pentru că există un val de regizori foarte buni. Înainte aproape că nici nu se știa de noi… A existat un gol foarte mare între momentul Ciulei și până au început să apare filmele celelalte”, a afirmat Irina Margareta Nistor.

Luând în considerare perioada 2009-2013, anul cu cei mai mic număr de spectatori la filmele românești a fost 2011. Doar 88.983 de persoane au mers la cinematograf pentru a vedea o producție românească, comparativ cu 2010 și 2009, când numărul spectatorilor a fost de 159.667, respectiv 126.667, conform calculelor gândul realizate pe baza datelor din box office.

„Eu cred că în următorii ani producția cinematografică va continua să se dezvolte în România. Sunt regizori foarte buni! Și cred că și numărul de spectatori va crește treptat, astfel încât să ajungem la un moment dat să avem, de ce nu, 100.000 de spectatori sau mai mult la orice film românesc”, apreciază totuși Antoine Bagnaninchi.

 

Inchide