Alimente stricate pe mesele românilor în „Epoca de Aur”. Lichidarea datoriei externe, prioritate națională a lui Nicolae Ceaușescu

În timp ce populația primea alimentele de bază pe cartelă, sute de tone de unt destinate exportului zăceau degradate în depozite, fiind ulterior reetichetate pentru a fi vândute românilor. Cel puțin așa arată documentele din 1986 publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității despre absurdul economiei românești din „Epoca de Aur. În ultimii ani ai regimului comunist, Ceaușescu transformase lichidarea datoriei externe într-o prioritate națională și din această cauză consumul intern fusese redus drastic prin raționalizări succesive, potrivit CNSAS, citat de Mediafax.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

La export, produse de calitate, la intern, produse expirate

În timp ce produsele de calitate superioară erau destinate exportului, pe piața internă ajungeau produse de calitatea a doua sau rebuturi.

„Această dihotomie a lăsat urme adânci în psihologia colectivă, alimentând suspiciunea cronică a consumatorilor de astăzi față de calitatea diferită a produselor vândute în țările Uniunii Europene. Expunerea îndelungată la propaganda oficială, practicarea discursului dublu și neîncrederea profundă în autorități sunt fenomene sociologice a căror geneză poate fi identificată în disfuncționalitățile statului comunist”, a transmis CNSAS printr-o postare pe Facebook.

Cazul Alba Iulia: Mărfuri alterate și etichete falsificate

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității publică două documente din 1986 privind Întreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba Iulia, care arată lipsurile economiei centralizate și planificate.

„Două documente oficiale din 1986 ilustrează acest cerc vicios sintetizat sub eticheta „REFUZAT LA EXPORT”, care transformă deșeurile economice în hrană pentru o populație înfometată”, transmite CNSAS.

Unt expirat, cu etichetă înlocuită

Consiliul arată cum autoritățile falsificau termenele de valabilitate, blocajele din economie, dar și costurile uriașe pentru stocarea produselor.

„La întreprinderea de Industrializare a Laptelui Alba Iulia se înregistrau stocuri de 73 de tone de unt depozitate la Satu Mare și alte 7 tone destinate inițial exportului în URSS. Untul depășise termenul de garanție de 90 de zile, iar conducerea a recurs la înlocuirea frauduloasă a etichetelor. Deși produsul își schimbase deja vizibil culoarea și gustul, alte 80 de tone erau blocate în depozitul portuar Constanța, expirate la 17 octombrie 1986, iar 130 de tone dispersate generau costuri lunare de 600 de lei pentru fiecare tonă”, au transmis cercetătorii.

CNSAS arată și absurdul planificării economice de către autoritățile de la București, dar și tensiunile pe care modelul economic le genera în rândul muncitorilor, care de multe ori erau sancționat pentru nerealizare obiectivelor de la centru.

Obsesia lui Ceaușescu pentru plata datoriei

„Centrala din București a ignorat cererea de desfacere internă, ordonând absurd fabricarea a încă 40 de tone de unt. Muncitorii protestau tacit, văzând alimentele degradate în depozite în timp ce rațiile lor erau draconice, fiind pedepsiți salarial pentru o supraproducție dictată de incompetența conducerii centrale”, a mai transmis Consiliul.

„Cazul untului din Alba Iulia demonstrează cum obsesia lui Ceaușescu pentru plata datoriei a anihilat logica economică, lăsând o moștenire istorică marcată de spectrul penuriei și neîncredere în autorități”, au conchis cercetătorii.