Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat marți că a depus patru sesizări la Curtea Constituțională a României (CCR) împotriva a patru dintre cele cinci proiecte pentru Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea săptămâna trecută în Parlament. Singurul proiect care nu a fost contestat la CCR este cel referitor la pensiile speciale ale magistraților.
De asemenea, cele patru proiecte contestate sunt aceleași pentru care AUR a depus moțiunile de cenzură care au picat duminică în Parlament. Este vorba despre:
Reprezentanții partidului transmit că speră la faptul că judecătorii CCR vor respinge cele patru proiecte și că „România nu poate fi împinsă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”.
„Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului.
Invocarea «urgenței» pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”, se arată într-un comunicat de presă al AUR.
Reamintim, însă, că și proiectul privind pensiile magistraților a fost contestat la CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție este cea care a sesizat judecătorii constituționali, urmând ca această contestație să fie dezbătută de CCR pe 24 septembrie.
„Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arată în sesizarea ÎCCJ.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Un premier, un ministru de finanțe și un organ genital
Președintele Cehiei, în vizită la Craiova. Cum i-a pregătit echipa sa șederea în „capitala Olteniei”