Bătaia lungă a transferului STS de la Cotroceni la Interne. Cu ce se ocupă serviciul special ÎN ZIUA ALEGERILOR

Bătaia lungă a transferului STS de la Cotroceni la Interne. Cu ce se ocupă serviciul special ÎN ZIUA ALEGERILOR

Pornită de la eșecul operațiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Munții Apuseni, transferarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) din coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în cea a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), asumată public de premierul Victor Ponta începând de duminică, este una din mutările publice cu bătaie lungă ale PSD.

Controlul STS, așa cum desemnează chiar proiectul de lege relația viitoare dintre Interne și noul Departament de Telecomunicații Speciale, înseamnă inclusiv controlul asupra transmiterii datelor legate de prezență în ziua alegerilor și a rezultatelor finale din fiecare secție de votare, prin procesele verbale scanate și trimise prin internet, servicii asigurate de STS.

Un sistem similar, dar nesecurizat, de transmitere prin SMS a prezenței la vot și chiar a rezultatelor parțiale, a fost implementat de PSD la referendumul din 2012 și descris amănunțit ulterior de procurorii DNA în dosarul în care este cercetat Liviu Dragnea, coordonatorul politic al campaniei USL la acea vreme.

Traseul legii a fost gândit de PSD în cele mai mici amănunte, pentru a întâmpina cât mai puține piedici până la semnătura finală. Astfel, pentru a evita avizul CSAT, proiectul le-a fost pus în mână aleșilor PSD, ca inițiativă parlamentară, chiar dacă autorii reali ai textului sunt, potrivit lui Victor Ponta, „specialiștii de la Interne”. Inițiativa a fost anunțată umăr la umăr cu liderii PNL și UNPR, majoritatea parlamentară fiind asigurată. Mai mult, actul normativ care intră astăzi în Biroul Permanent al Camerei Deputaților este propus a fi discutat în procedură de urgență, ceea ce îl poate propulsa la promulgare în câteva săptămâni. Singurul obstacol semnificativ al legii, în condițiile în care președintele Traian Băsescu nu o poate trimite la reexaminare decât o dată, poate fi doar Curtea Constituțională, în care, cel puțin în conformitate cu algoritmul politic, USL are majoritate.

Avansarea proiectului de lege, depus oficial la Parlament luni seara, crește totodată miza numirii noului ministru al Internelor care depinde de semnătura președintelui Traian Băsescu. În actuala configurație a Guvernului, postul le revine liberalilor care ar urma să facă o propunere oficială vineri.

Cum arată „firul roșu” dintre secțiile de votare, în ziua alegerilor

Din1996 și până astăzi, Serviciul de Telecomunicații Speciale a fost „organul central de specialitate, cu personalitate juridică, ce organizează și coordonează activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România și alți utilizatori prevăzuți de lege”. Instituția are structură militară și face parte din Sistemul Național de Apărare.

Concret, STS le pune pe birouri demnitarilor câte un telefon cu fir scurt și le securizează convorbirile pentru a evita scurgerile de informații secrete. Celebrul „telefon negru” de la Cotroceni la care Traian Băsescu îl trimitea în vara anului 2012 pe Crin Antonescu să apese tasta 3 este asigurat de STS.

Din 2007, STS a fost însă cooptat și în asigurarea comunicațiilor dintre secțiile de votare și birourile electorale județene sau cel central, pentru securizarea datelor și pentru acuratețea informațiilor transmise pe parcursul zilei, mai ales în legătură cu prezența la urne.

„Din anul 2007, la toate scrutinele electorale, STS a asigurat transmiterea datelor de la Birourile Electorale Județene la Biroul Electoral Central (BEC), servicii de telefonie și internet necesare acestor structuri și transmiterea de către președinții secțiilor de votare a prezenței la vot, prin SMS, utilizând telefoane mobile distribuite de STS, printr-un sistem operat împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă și BEC. Acele informații erau prelucrate de BEC care ulterior erau comunicate public la intervale de timp. Acuratețea acestor transmisii s-a dovedit a fi cu o precizie de 0,05 la sută”, a explicat în scris, la solicitarea gândul, purtătorul de cuvânt al STS Adrian Fulea, implicarea serviciului special în ziua alegerilor.

Mai exact, STS dă fiecărui președinte de secție de votare un telefon mobil special cu care sunt transmise la BEC informațiile din teritoriu. Așa se face de exemplu raportarea prezenței pe care BEC o anunță la intervale regulate de timp și public. La finalul zilei, după numărarea voturilor, procesele verbale cu rezultatele finale sunt scanate și introduse în sistemul informatic al AEP, serviciile fiind furnizate tot de STS.

„STS s-a ocupat de comunicațiile între birourile electorale. Ei gestionează partea de comunicații, nu softul”, precizează la rândul său, vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț, contactat de gândul. Potrivit lui Muhuleț, STS a oferit de asemenea asistența în 2009 pentru un proiect-pilot de detectare a votului multiplu prin folosirea de cărți de identitate declarate furate sau prin încercarea de a exercita un drept suspendat de instanță, care este încă în lucru.

Noul STS, după modelul „Doi și un sfert”. STS: „Am aflat din presă”

Azi, STS asigură confidențialitatea și protecția comunicațiilor pentru: Parlament, Președinție, Guvern, instituțiile din domeniul apărării și ordinii publice, administrația publică centrală și locală, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Curtea Constituțională. Funcționează în coordonarea CSAT și este controlat de Parlament, prin comisiile pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională ale celor două Camere.

Proiectul de lege semnat de 140 de parlamentari ai PSD transformă actualul serviciu special într-un departament din ministerul de Interne. Pe modelul DGIPI, celebrul „Doi și un sfert”, care funcționează tot la Interne”, șeful Departamentului ar urma să aibă rang de secretar de stat și să fie, astfel, numit de prim-ministru. la fel ca și cei trei adjuncți, cu unul mai mult decât în prezent.

TEXTUL INTEGRAL AL PROIECTULUI DE LEGE AVANSAT DE PSD

În ziua intrării în vigoare a legii, MAI preia de la STS patrimoniul, bugetul, personalul și posturile aferente. Dispar Consiliul Director și Biroul executiv care conduc acum operativ serviciul, șeful nu va mai dispune de protecția informative a activității și a personalului, iar STS își pierde atribuția de a stabili relații cu organisme similare din străinătate și aceea de a încheia acorduri de cooperare cu acestea.

Deciziile legate de structură sau de efective ar urma să se ia prin HG, și nu prin hotărâre a CSAT ca în prezent. Se aborgă, totodată, articolul care reglementează faptul că activitatea STS este controlată de Parlament prin comisiile de specialitate, cel care instituie în prezent organizarea și coordonarea de către CSAT.

CSAT își pierde atribuția prin care aprobă din 2006, structura, efectivele și regulamentele de funcționare ale STS și rămâne doar cu aprobarea „criteriilor de repartizare a posturilor de abonat acordate utilizatorilor”, o sarcină nouă acordată Departamentului din MAI. Internele pe de altă parte „vor organiza, desfășura, conduce și controla activitățile din domeniul telecomunicațiilor special în România”.

Întrebat dacă STS a fost consultat la elaborarea actului normativ, purtărorul de cuvânt al instituției suține că Serviciul „a aflat din presă”. „Serviciul de Telecomunicații Speciale nu a fost consultat. A aflat din presă”, spune Fulea.

Ponta: „Legea nu are nevoie de avizul CSAT”

Chiar dacă ideea trecerii STS la Interne pentru o mai bună coordonare în situații de urgență, așa cum a fost cea din 20 ianuarie 2014, a venit în interiorul CSAT de la premierul Ponta, proiectul de lege a fost pus în mâinile parlamentarilor PSD. Dacă inițiativa ar fi venit din partea Guvernului, Legea CSAT obliga la avizarea prealabilă de către Consiliul de la Cotroceni. „Fiind initiativă legislativă parlamentară nu e nevoie (de aviz din partea CSAT, n.red.)”, a clarificat luni, în acord cu legea în vigoare, prim-ministrul.

Ponta a evitat însă să dea detalii despre conținutul proiectului. „Nu știu să vă spun mai mult. O să vedeți proiectul așa cum a fost depus și lucrat de specialiștii de la Interne”, s-a eschivat premierul atunci când a fost întrebat de jurnaliști ce propune concret.

În procedură de urgență, așa cum cere PSD, proiectul poate trece prin ambele Camere parlamentare, cum s-a întâmplat în situații similare, și în numai o săptămână. Președintele Băsescu, un opozant declarat al acestei idei, poate potrivit Constituției să întoarcă legea la reexaminare o singură dată și, eventual, să o conteste la Curtae Constituțională.

De partea inițiatorilor, sunt legile din domeniul siguranței aprobate începând din 1991 în România. „Articolul 6 din Legea 51/1991 privind siguranța națională prevede că „organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale sunt: SRI, SIE, SPP, precum și Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției, prin structure interne specializate”. Pe de altă parte, legea amintită arată că „activitatea pentru realizarea sigurenței naționale este organizată și coordonată de către CSAT”.

În același timp, Legea apărării naționale 45/1996 actualizată, arată: „Conducerea Sistemului Național de Apărare este un atribut exclusiv și inalienabil al autorităților constituționale ale statului și se realizează de către: Parlament, Președintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale și autoritățile administrației publice cu atribuții în domeniul apărării naționale”.

Diaconescu: În Constituție, apar cuvintele „apărare colectivă”

Dinspre Palatul Cotroceni au venit deja primele semnale că subiectul va ajunge al Curtea Constituțională. Șeful Administrației Prezidențiale, Cristian Diaconescu, susține că transferul STS la Interne fără consultarea prealabilă cu structurile NATO, afectează principiul „apărării colective”, introdus în Constituție după intrarea României în Alianța Nord Atlantică.

Apărarea colectivă (collective defence) este principiul de bază al Alianței Nord-Atlantice, construit în jurul Articolului 5 din Tratatul de la Washington, conform căruia cei 28 de membri vor colabora și se vor ajuta în cazul oricărei agresiuni externe. Apărarea se face prin interoperabilitate și cooperare, elemente centrale noii ideologii NATO de „smart defence”. Pe scurt, se presupune că, într-un context post-recesiune, Aliații nu mai au nici resursele, nici sprijinul populației pentru a investi pe cont propriu în securitate și programe de apărare de ultimă generație. Astfel, toate resursele Aliaților sunt puse la comun și se încearcă eliminarea redundanțelor pentru minimizarea costurilor, rezultatul fiind accesul la resurse comune pe care membrii nu și le-ar permite pe cont propriu. Aceste concepte nu se referă doar la echipamente militare, cât și la programe, inclusiv cele de comunicații precum STS. În fine, această cooperare implică și un grad de standardizare, de care trebuie să țină cont orice încercare de modificare a vreunei componente din resursele de apărare.

„Avem în Constituție un articol în care se definește Sistemul de Securitate Națională, în care este precizat clar că această instituție, împreună cu celelalte, fac parte dintr-un mecanism de informare, analiză, de avertizare timpurie, dar nu numai în ce privește România. În Constituție, apar cuvintele „apărare colectivă”. Este referința în ceea ce privește legăturile strânse și bine fundamentate cu structurile Alianței Nord Atlantice”, a spus Diaconescu într-un interviu la Digi 24.

Liderul PSD: „Nu este niciun articol în Constituție care să spună de STS”

Referirea a fost făcută la articolul 119 din Constituție, potrivit căruia „Consiliul Suprem de Apărare a Țării organizează și coordonează unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională, participarea la menținerea securității internaționale și la apărarea colectivă în sistemele de alianță militară, precum și la acțiuni de menținere sau de restabilire a păcii”.

STS „face parte din sistemul de siguranță națională așa cum este el constituit de Constituție. Interesul la momentul în care luptăm și încercăm să ne convingem partenerii că aceste structuri nu vor fi folosite niciodată politic și niciodată împotriva drepturilor și libertății cetățeanului, această luptă a dus la concluzia că este necesar a pune aceste structuri în subordinea unei instituții conduse de cineva ales de popor și nu nominalizat de partidele politice și care are un mandat pe perioadă ceva mai lungă decât are un guvern sau un ministru. Rațiunile sunt simple și clare și țin de încredere. Întrebarea e ce reverberație are o astfel de mișcare în legătură cu echilibrele de securitate națională și în legătură cu partenerii noștri”, a susținut Diaconescu cauza lui Băsescu.

Un anunț că proiectul va fi atacat de Opoziție la CCR chiar înainte de a fi trimis la promulgare a făcut și liderul PDL, Vasile Blaga. Premierul nu are însă emoții. „Eu cred că legea va fi adoptată de Parlament, va fi contestată la Curte. Eu nu pot să vorbesc despre ce va face CCR. Pot să vă asigur că nu este niciun articol în Constituție care să spună de STS și mai ales să spună că trebuie să fie lo președinte. Nu e neconstituțional că SRI și SIE nu sunt la președinte, sunt sub control parlamentar”, a spus el, invitat luni seara la Antena 3.

Cui se subordonează serviciul secret de telecomunicații în SUA, Rusia sau Marea Britanie

Puține state dezvoltate mai au un serviciu cu statut de agenție de informații de sine stătătoare, care să se ocupe strict de protecția tehnică a telecomunicațiilor și a infrastructurii de comunicații a instituțiilor oficiale. Cu excepția SUA, niciunul nu este în subordinea directă sau indirectă a președintelui, ci a guvernului. Atribuțiile pe care STS le are în România sunt de obicei preluate de agențiile de informații centrale, corespondentele străine ale SRI.

O agenție similară STS a existat în Rusia, însă a fost desființată în 2003, atribuțiile ei fiind preluate fie de FSB, fie de SVR (serviciul rus de informații externe). Fostul FAPSI se ocupa exact cu ce se ocupă în România STS și a rezistat ca serviciu secret timp de 12 ani. În prezent este o subunitate a FSO, Serviciul de Protecție Federală, care se ocupă cu protecția demnitarilor de rang înalt, inclusiv a președintelui Vladimir Putin. Agenția se subordonează Guvernului. Ca orice stat fost comunist, atât Rusia, cât și România au păstrat o multitudine de agenții de informații secrete, o reformă în acest sens la București neavând încă loc.

În SUA, corespondentul STS poate fi considerat NSA (National Security Agency), deși comparația este forțată: agenții NSA au o activitate explicită de spionaj al comunicațiilor, ocupându-se de interceptarea comunicațiilor, nu doar de protecția infrastructurii, așa cum face STS. Atribuția de a proteja căile de comunicații oficiale, atât ale președintelui SUA cât și ale celorlalte instituții publice, revine și Secret Service, agenție secretă care are două paliere de acțiune – protecția președintelui și a înalților demnitari (de tip SPP în România), dar și investigarea și prevenirea fraudelor bancare sau privind moneda.

NSA este o agenție subordonată Departamentului Apărării, al cărui șef este numit de președintele SUA, cu aprobarea Senatului, și îl consiliază direct pe acesta. Secret Service face parte din Departamentul de Securitate Națională (Homeland Security), care este de asemenea subordonat președintelui SUA, șeful structurii făcând parte din cabinetul său.

În Marea Britanie, atribuțiile STS-ului românesc le are GCHQ (Government Communications Headquarters), deși și aici, ca în cazul NSA, atribuțiile acestui serviciu secret sunt mult mai extinse și au caracter de spionaj al comunicațiilor, nu doar de protecție a infrastructurii. Agenția britanică deservește atât instituțiile guvernamentale cât și pe cele ale armatei. Este subordonată Secretarului de stat pentru Afaceri Externe, membru de rang înalt al Guvernului.

În Franța, un corespondent al STS, însă tot cu atribuții mai extinse, în special în domeniul cyber-intelligence, este ANSSI (Agenția Națională de Securitate a Sistemelor de Informații). Agenția se ocupă, printre altele, de protecția comunicațiilor electronice ale instituțiilor guvernamentale și ale altor părți ale infrastructurii de stat.

În Germania, corespondentul STS este BSI (Bundesamt für Sicherheit in der Informationstechnik), Oficiul Federal pentru Securitatea Informațiilor. Și această agenție secretă este subordonată Guvernului german.

VIDEO! O vietate din era dinozaurilor, filmată în timp ce înota într-un râu din România:...
George Burcea, declaraţie controversată de dragoste! Ce a putut să îi spună Vivianei Sposub, după...
FOTO. Gabriela Cristea, goală în cadă! Vedeta TV a lăsat la vedere prea mult
FOTO. Cum a ajuns să arate fosta campioană mondială la gimnastică! Românca s-a retras și...
Părinții lui sunt actori celebri, dar el mănâncă din gunoaie. Povestea este șocantă
Sistem imunitar vs. Coronavirus: Cât timp durează imunitatea după COVID-19? Studii efectuate şi clarificări OMS
Donald Trump a adus în discuție România în contextul scandalului Hunter Biden. Reacția lui Klaus...
George Burcea, declaraţie controversată de dragoste! Ce a putut să îi spună Vivianei Sposub, după...
Cine a fost prima iubită a lui Klaus Iohannis? Președintele a recunoscut asta de față...
După aproape 2.000 de ani, o descoperire INCREDIBILĂ despre impunătorul împărat TRAIAN, care l-a învins...
Vedete din România care au apărut în Playboy. Gimnastele care au lăsat TOT la vedere...
Veste proastă pentru 7 milioane de pensionari. Ce se întâmplă cu mărirea pensiilor
Sărbătoare mare vineri în calendarul ortodox: Ce nu ai voie să faci pe 23 octombrie...
Când simți „un gâdilici” în gât virusul și-a croit deja calea în organism. Remediul care...
Un business care explodează în România. Nimeni nu credea că se va schimba atât de...
Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de...
Inchide