Bolojan și Arafat au ignorat sesizările unei prefecte PSD, privind adaptarea legii la realitățile războiului, chiar înainte de incidentul din Galați

Din februarie 2025, când prima dronă s-a prăbuşit la 10 km de Galaţi, doi prefecţi ai judeţului au sesizat, în repetate rânduri, la Guvern, că actualul cadru legislativ, privind procedura în astfel de situații, necesită o modificare legislativă urgentă. Motivul ar fi că în contextul unui atac cu drone, legislația din România plasează Ministerul Educaţiei drept autoritate responsabilă. Din întreaga listă a tipurilor de risc, căderile de drone pot fi asimilate doar ”căderilor de obiecte din atmosferă şi din cosmos”, potrivit legislației actuale.

Răspunsul MAI a venit cu trei zile înainte ca o dronă să cadă pe un bloc: „Se impune menținerea cadrului actual”

”Apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual. (…) Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respectiv «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz”.

FLASH NEWS Victoraș Micula, condamnat la muncă în folosul comunității, prestează la Mănăstirea Sfintei Cruci din Oradea. Ce revelații a avut și ce face acolo

10:40

CONTROVERSĂ USR pune tunurile pe Justiție și pe ANI. Dominic Fritz pornește o adevărată campanie împotriva Agenției de Integritate după ce el și viceprimarul Timișoarei au pierdut procesele cu instituția

10:38

La câteva ore după ce o dronă rusească a explodat pe un bloc din Galați, fostul prefect al judeţului, Andreea Naggar, acuza oficialităţile guvernamentale de lipsă de reacţie în cazul incidentelor generate de războiul din Ucraina. Aceasta prezenta, de asemenea, și documente oficiale.

„Astăzi se împlinește o lună și o zi de când am transmis oficial către Guvernul României și Ministerul Apărării Naționale solicitarea de a lua măsuri urgente pentru protejarea județului Galați în fața riscurilor generate de conflictul de la graniță și de incidentele repetate cu drone.
Am cerut atunci, în mod concret:
-dislocarea și operaționalizarea unor sisteme de detecție și interceptare a dronelor, precum si consolidarea acoperirii radar -pentru identificarea tintelor de joasă altitudine;
-proceduri clare de intervenție, la nivel local;
-măsuri concrete pentru protejarea populației și a infrastructurii critice.
Pe 25 aprilie, după incidentul din Galați pe care autoritățile îl numeau atunci cel mai grav de pe teritoriul României, ministrul Apărării anunța public că se analizează rearanjarea și relocarea dispozitivelor de monitorizare și apărare din zona graniței cu Ucraina și că până la acel moment „nu au fost indicii pentru o astfel de evoluţie în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte”(Galati, 25 aprilie 2026).
Astăzi, la o lună distanță, se vorbește din nou despre „cel mai grav incident”, de această dată cu un bloc lovit, doi oameni răniți și pagube materiale semnificative.
Întrebarea firească este: ce s-a întâmplat concret în această lună?
Pentru că oamenii nu au nevoie doar de explicații după ce pericolul s-a produs. Oamenii au nevoie ca statul să îi protejeze înainte ca tragediile să se întâmple”, transmitea la acel moment Andreeea Naggar.

Documentele scoteau la iveală o situație neobișnuită, care solicita o modificare legislativă. Procedurile în cazul unor incidente cu drone nu era adaptate realității. Mai exact, autoritatea responsabilă în astfel de situaţii rămâne, şi în prezent,Ministerul Educaţiei, iar Ministerul Afacerilor Interne are rol secundar.

Reprezentantul neprecizat al Ministerului Educaţiei ar trebui, în contextul actual, să elaboreze planuri de intervenţie dedicate, să stabilească responsabilităţi precise pentru fiecare instituţie şi să organizeze exerciţii şi proceduri comune.

Forţele de ordine sau armata ar fi sub directa sa coordonare.

Prima notificare către autorități

În noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, în urma unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, mai multe drone intrau în spaţiul aerian din sudul Republicii Moldova. Trei dintre ele se prăbuşeau acolo. O a patra ajungea însă pe teritoriul României.

„A fost semnalată o posibilă zonă de impact pe teritoriul naţional, în apropierea frontierei româno-ucrainene, la aproximativ 10 kilometri est de limita administrativă a municipiului Galaţi, fără să fie raportate pagube materiale”, comunica ulterior Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

Pe 21 februarie 2025, Andreea Naggar, la acel moment prefect de Galaţi (susţinută de PSD), transmitea o adresă către către Ministerul Afacerilor Interne condus de Marian-Cătălin Predoiu (PNL), care avea şi funcţia de viceprim-ministru.

Documentul era comunicat „spre ştiinţă” şi către Ministerul Apărării Naţionałe condus la acel moment de Angel Tîlvăr (PSD). Premier era Marcel Ciolacu (PSD).

Pe baza concluziilor analizei post-intervenţíe convocată în urma evenimentului din noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, reprezentanta Guvernului în teritoriu considera „oportună şi necesară modificarea/ completarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, prin introducerea unui nou tip de risc specific pentru prăbuşirea de aeronave, sisteme de aeronave bară pilot la bord şi alte vehicule aeriene”.

Lacunele legislative

În opinia sa, completarea actului normativ prezintă „o utilitate practică importantă în activitatea de management al situaţiilor de urgenţă coordonată la nivelul Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă pentru acest tip de risc, nereglementat în mod expres în prezent”.

„Astfel, se creează cadrul legal necesar pentru adoptarea, sub coordonarea structurilor centrale, a măsurilor ce se impun în raport de caracteristicile/ particularităţile înregistrate la nivel judeţean pentru integrarea atribuţiilor specifice pe care fiecare structură/ instituţie le are în gestionarea acestui tip de risc într-o concepţie integrată de acţiune, atât in situaţia în care astfel de incidente se produc în zone nelocuite, cât şi în situaţia în care ele se produc în zone locuite, astfel încât să poată fi asigurată o reacţie prompta, eficientă şi coordonată a tuturor structurilor”.

În plus, prefecta judeţului Galaţi aprecia că proiectele de lege ce reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, aflate în dezbaterea Senatului, „nu acoperă integral problematica managementului situaţiilor de urgenţă”.

„Prin actualizarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc se va realiza adaptarea specializată a cadrului normativ la situaţiile înregistrate la nivel judeţean pentru gestionarea adecvată a riscurilor şi coordonarea eficientă a autorităţilor statului în faţa ameninţărilor specifice generate de utilizarea aeronavelor fără pilot”, susţinea reprezentanta Guvernului în judeţul Galaţi.

Ce prevede legislaţia în vigoare privind managementul tipurilor de risc

În prezent, incidentele referitoare la căderea unor drone pe teritoriul României sunt reglementate de H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

Adoptat în urmă cu zece ani, când nu exista un război la graniţa României, documentul stabilea atunci autorităţile şi structurile care au obligaţia de a asigura managementul tipurilor de risc şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin.

„Cu caracter de noutate, autorităţile responsabile sunt împărţite în autorităţi cu rol principal şi autorităţi cu rol secundar, pentru a delimita cine deţine principalele competenţe în domeniu şi cine sprijină executarea misiunilor pe domeniul respective”, se arată în Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern din 2016.

În plus, managementul tipurilor de risc era defalcat pe mai multe domenii de activităţi importante: prevenire, răspuns, evaluare/ investigare şi refacere/ reabilitare, „fiind definite astfel mult mai clar responsabilităţile ce revin autorităţilor responsabile în realizarea acţiunilor ce compun managementul fiecărui tip de risc”.

În prezent, incidentele legate de drone sunt asimilate cu „Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos”.

Conform H.G. nr. 557/2016, autoritatea responsabilă cu rol principal este Ministerul Educaţiei iar cea cu rol secundar – Ministerul de Interne (MAI).

Legislaţia acum în vigoare prevede că „autorităţile responsabile cu rol principal au ca sarcină coordonarea şi integrarea acţiunilor derulate de celelalte autorităţi care îndeplinesc funcţii de sprijin, fiind astfel create premisele de abordare unitară şi completă a modului de întocmire a regulamentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc şi a Concepţiilor naţionale de răspuns, asigurându-se astfel modernizarea cadrului legal privind gestionarea situaţiilor de urgenţă”.

Mai exact, Ministerul Educaţiei coordonează, MAI execută.

MApN figurează doar la „misiuni de sprijin”, alături de reprezentanţi din Ministerul Sănătăţii, cel al Transporturilor sau Agriculturii.

Armata nu apare pe lista instituţiilor cu rol de investigare ori evaluare, unde figurează în schimb reprezentanţi ai ministerelor Dezvoltării, Internelor, Mediului, Transporturilor sau Educaţiei.

Armata sau Internele nu figurează nici la „restabilirea stării de normalitate”, unde apar reprezentanţi din ministerele Mediului, Transporturilor sau Dezvoltării ori administraţia publică locală.

Modificările propuse

„Acest demers instituţional a plecat de la un eveniment concret – prăbuşirea dronei din noaptea de 12/13 februarie 2025, respectiv, de la analiza post eveniment realizată împreună cu şefii tuturor structurilor operative din judeţ -IPJ, ISU, IJJ, STPF, Garnizoana Galaţi”, a explicat Andreea Naggar pentru News.ro de ce a trimis prima notificare, din 21 februarie 2025.

Pe baza experienţei din teren, fostul prefect de Galați, Andreea Naggar, a sesizat că sunt necesare câteva acţiuni urgente:

– delimitarea imediată a perimetrului şi protejarea populaţiei;

– stabilirea instituţiei care coordonează operaţional intervenţia, în funcţie de natura ori gravitatea incidentului;

– stabilirea circuitului informaţional între autorităţile locale şi structurile centrale;

– măsuri pentru protejarea infrastructurii critice şi a zonelor locuite atunci când există riscul producerii unor incidente similare.

Reacția lui Raed Arafat, secretar de stat al Ministerului Afacerilor Interne

Pe 26 mai 2026, pe adresa Prefecturii Galaţi sosea răspunsul la notificarea făcută de Naggar pe 28 aprilie.

„Referitor la stabilirea unor protocoale de intervenţie la nivel local, în cazul prăbuşirii dronelor pe teritoriul naţional, între structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii s-a elaborat o procedură de intervenţie în acest scop, aflată în consultare la nivelul acestora”, se arăta în răspunsul semnat de secretarul de stat MAI, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

„În ceea ce priveşte propunerea de modificare/ completare a H.G. nr. 557/2D16 privind managementul tipurilor de risc, în sensul introducerii unui nou tip de risc specific pentru astfel de situaţii, apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual”, susţine Arafat

„Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respective «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz. În acest context, apreciem că prevederile existente în materia managementului tipurilor de risc permit încadrarea unor asemenea evenimente în cadrul normativ actual, menţinerea reglementării existente fiind, la acest moment, soluţia adecvată”, justifica DSU.

Trei zile după trimiterea acestui răspuns, o dronă rusească exploda pe acoperişul unui bloc turn din centrul municipiului Galaţi.