Ilie Bolojan a fost invitat, luni seara, 13 iulie 2026, în emisiunea prezentată de Laura Chiriac la B1TV. Premierul demis a susținut faptul că în lipsa Legii Salarizării, România ar putea să piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
Ilie Bolojan spune că noua Lege a salarizării a fost elaborată timp de doi ani, cu sprijinul Băncii Mondiale. El admite că actul normativ nu este perfect, dar avertizează că respingerea lui ar putea costa România 770 de milioane de euro din PNRR și ar accentua dezechilibrele salariale din sectorul public. Premierul demis respinge acuzațiile că transferă responsabilitatea Legii Salarizării către Parlament. El spune că adoptarea prin Legislativ este singura soluție legală și cere organizarea unor sesiuni extraordinare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR.
„Aici nu e vorba de a muta răspunderea de la Guvern la Parlament, ci este singura posibilitate ca aceste legi să fie adoptate, folosirea prerogativei principale a Parlamentului României și anume dezbaterea și aprobarea acestor proiecte de legi, ceea ce cred eu că românii merită, dacă trebuie o sesiune extraordinară, dacă nu două, câte trebuie, în așa fel încât să putem să îndeplinim aceste condiții”, spune Ilie Bolojan.
Dacă nu ar exista o Lege a Salarizării, statul român ar putea pierde o sumă importantă din PNRR. Ilie Bolojan afirmă că legea corectează treptat diferențele salariale din sectorul public. De asemenea, avertizează că, fără această reformă, inechitățile s-ar accentua odată cu viitoarele indexări.
„Nu spun că este o lege perfectă, subliniez. Dar logicile bunului simț sunt următoarele: dacă nu vom adopta această lege acum, vom pierde 770 de milioane de euro pentru România. Deci vom avea o pierdere imediată pentru că ne-am angajat că o să o facem, asta în urmă cu câțiva ani de zile. Și, din păcate, miniștrii Muncii, așa cum v-am spus, au amânat-o până în ultima clipă, fugind de această răspundere.
A doua logică este că, indiferent cine va fi la guvernare la sfârșitul acestui an, nu își va mai putea permite să țină salariile și pensiile la nivelul actual. Pentru că, trebuie să recunoaștem, inflația pe care am avut-o în această perioadă a afectat puterea de cumpărare și este logic ca să existe o indexare a salariilor care să compenseze rata inflației. Și atunci revin. Dacă tot facem asta, gândiți-vă ce se întâmplă dacă nu modificăm legea. Actualele dezechilibre printr-o indexare cu rata inflației vor fi și mai mari.
Deci cei care au nivele de salarizare peste cele normale vor câștiga și mai mult. Iar cei care au nivele de salarizare sub nivelul normal vor câștiga și mai puțin, raportat la cei care au salariile mai mari. Deci vom continua dezechilibrele.
Legea de salarizare, imperfectă cum este, corectează parțial aceste dezechilibre. De ce? Pentru că cei care au astăzi un nivel de salarizare mai mare decât cel normal nu le vor scădea veniturile, îi vor aștepta practic pe ceilalți la care salariile sunt mai mici să le crească până ajung la un nivel normal. Dar asta înseamnă că pentru acești oameni care sunt 60%, 70% din întreg sectorul bugetar, salariile ar urma să crească cu 10%, cu 15%, cu 20% și se începe un proces de corectare a inechităților”, a mai spus Bolojan.
El afirmă că actualul sistem de salarizare din sectorul public a creat diferențe mari între angajații cu atribuții similare. El spune că noua lege urmărește să reducă aceste inechități și să răspundă nemulțumirilor legate de salariile și eficiența din administrație.
„Acum, revenind la Legea Salarizării Unitare și voi fi cât se poate de corect față de românii care ne urmăresc și care trebuie să înțeleagă în fapt care sunt problemele din spatele unor astfel de legi. Noi am avut legi de salarizare care au fost modificate de foarte multe ori, ceea ce a generat în sectorul public diferențe destul de mari de salarizare de la o categorie la alta, de la un minister la altul.
Oameni care fac aproape același lucru sunt încadrați la ministere diferite, au nivel de salarizare destul de diferit, ceea ce generează nemulțumiri atât în interiorul sectorului public, dar și nemulțumiri din afara sectorului public, pentru că oamenii, când văd nivele de salarizare care sunt foarte ridicate și nu văd în spate eficiență și rezultate și îmbunătățirea calității serviciilor publice, pe bună dreptate sunt frustrați.
Și atunci, România s-a angajat că va corecta acest lucru și va veni cu o lege care va încerca să corecteze aceste acumulări negative. Aceasta este prima chestiune”, a continuat Bolojan la B1TV.
Premierul demis spune că majorările salariale din sectorul public trebuie făcute în limita posibilităților bugetare. El afirmă că economia poate susține doar o creștere de aproximativ 12 miliarde de lei anul viitor.
Sursă foto: Mediafax Foto
Sursă video: B1TV