Camera Deputaților: CCR nu mai poate invalida un proces electoral fără o contestație temeinic motivată

„Invalidarea alegerilor prezidențiale se poate face de către Curtea Constituțională doar în baza unei contestații temeinic motivate și totodată din motive constând în fraude grave”, prevede o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizare și funcționarea Curții Constituționale, aflată în consultare publică la Camera Deputaților, depusă de grupul parlamentar al AUR.

„Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale. Rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și conform dispozițiilor din legea pentru alegerea președintelui României. Invalidarea oricărui tur se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate și pentru motive constând în fraude grave, nefiind posibilă atât revenirea asupra hotărârii pronunțate, cât și invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin’. Aceste prevederi modifică astfel articolul 37 din lege care în prezent este următorul: ‘(1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului. (2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională”, se arată în document.

Inițiatorii mai doresc modificarea articolului 38 din Legea CCR astfel: ‘Contestațiile cu privire la înregistrare sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii, însoțite de probele pe care se întemeiază, ce se depun odată cu contestația, sub sancțiunea decăderii, se soluționează de CCR, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea președintelui României. Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al Românei pot viza numai îndeplinirea condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii’. Ei adaugă că, în exercitarea atribuțiilor care îi revin, Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale cu excepția prevederilor care modifică articolul 38.

SOCIAL Cum îți poți proteja casa de hoți în preajma sărbătorilor. Capcana în care cad mulți români

09:00

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Revoluția lui Trump a ajuns în Europa. Reacția europenilor a fost o contra-revoluție”

09:00

Potrivit articolului 38 din legislația actuală, contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.