CCR respinge obiecția de neconstituționalitate a legii biodiversității

Curtea Constituțională a decis, în ședința de luni, că Legea privind aprobarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 este constituțională în raport cu obiecțiile sesizate de AUR și SOS România. 

„Curtea a constatat că, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, rezultă că, din punct de vedere formal, a fost respectată cerința solicitării fișei financiare și a informării asupra implicațiilor bugetare, fiind astfel respectate imperativele constituționale ale art.111 alin.(1) și ale art.138 alin.(5) din Legea fundamentală. Totodată, a constatat că este neîntemeiată critica autorilor sesizării de neconstituționalitate referitoare la subrogarea Parlamentului în atribuțiile Guvernului, fiind respectate dispozițiile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și (4), art.61 alin (1), art.65 alin.(2) lit.f), art.102 alin.(1) și art.108 alin.(2) din Legea fundamentală, precum și că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate intrinsecă”, arată conducerea CCR în comunicatul emis luni, 17 august 2026.

 Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității (perioada 2026-2030) stabilește cadrul pentru protejarea și restaurarea ecosistemelor din România. Documentul mai prevede reducerea riscului de dispariție a speciilor, utilizarea responsabilă a resurselor naturale și eficientizarea instituțiilor de mediu. Conservarea biodiveristății reprezintă, de asemenea, un jalon din PNRR.  

RĂZBOI Ce se întâmplă dacă Vladimir Putin atacă un stat NATO. Alianța a elaborat un plan de război cu Rusia

18:29

FLASH NEWS USR acuză Curtea Constituțională că ar face jocurile PSD-ului, după decizia privind „amendamentul Fritz”

18:13

Contestatarii susțin că nu a fost stabilită sursa de finanțare a cheltuielilor bugetare pe care le implică legea criticată. De asemenea, a fost invocată încălcarea prevederilor art.1 alin.(4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, nerespectarea cerințelor de calitate a legii, nerespectarea controlului judecătoresc al actelor administrative și afectarea caracterului deliberativ și a autonomiei autorităților locale.