Ce sancțiuni riscă România dacă nu primește numărul de refugiați stabilit la Bruxelles

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a declarat joi, că anunțul Comisiei Europene privind cotele de refugiați reprezintă o propunere care va fi negociată în Consiliul JAI. El a adăugat că în acest moment nu sunt prevăzute sancțiuni pentru statele care nu pot primi refugiați, conform cotelor, însă există o discuție privind o compensație financiară de 0,002% din PIB. La un produs Intern Brut de aproape 150 de miliarde, compensația ar fi e 3.000.000.

Aurescu a precizat că, așa cum au declarat premierul și președintele, România nu poate primi un număr mai mare de refugiați decât capacitatea sa, insistând asupra faptului că planul Comisiei Europene conține propuneri, iar aceste propuneri vor fi discutate la nivelul instituțiilor europene, un prim pas fiind discuțiile din cadrul Consiliului JAI care va avea loc luni, 14 septembrie.

„Propunerile Comisiei sunt doar propuneri, ele sunt negociate, discutate, se convine asupra lor de către statele membre. Primul pas în acest proces de negociere se desfășoară pe 14 septembrie, la Consiliul extraordinar Justiție și Afaceri Interne”, a declarat Aurescu.

Ministrul a afirmat că acestea vor fi analizate în ședința CSAT, care va avea loc săptămâna viitoare.

„Analiza propunerilor pe care Comisia Europeană le-a făcut în cursul zilei de ieri, atât a celor care au fost incluse în discursul președintelui Comisiei și cele care fac parte din pachetul care a fost înaintat spre luare în considerare de către statele membre, urmează să reprezinte baza pentru mandatul care va fi stabilit de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin urmare este vorba despre o poziție consolidată a statului român. (…) Din perspectiva României, așa cum spunea și primul ministru în luările de poziție din zilele trecute, un stat nu poate să primească mai mult decât are capacitate efectivă de a primi și de a integra social din aceste cifre de refugiați”, a mai declarat ministrul.

Întrebat de jurnaliști dacă România riscă sancțiuni în cazul în care nu va respecta cota de peste 6000 de refugiați, ministrul a spus: „Eu nu am văzut în discursul sau planul președintelui CE menționându-se sancțiuni. Există o idee în planul care a fost înaintat ieri ca statele care nu pot prelua momentan, e vorba despre o perioadă care este acolo indicată, de 12 luni, refugiați pe teritoriul lor din motive obiective, să plătească o compensație financiară de 0,002% din PIB, dar și acest element este supus discuției și negocierii statelor membre.Statele”.

Aurescu a mai spus că refuză să facă speculații legate de evoluția discuțiilor în cazul în care JAI decide că vor fi impuse cote obligatorii.

Poziție tranșantă a lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că mandatul României va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiați, adăugând că nu este oportun și nu este o soluție să fie stablite astfel de cote și că este nemulțumit de anunțul Comisiei Europene.

Șeful statului a precizat că a discutat joi cu ministrul de interne care va participa la Consiliul JAI, care va avea loc luni, 14 septembrie, iar „mandatul lui este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii”.

În opinia președintelui, cotele obligatorii „calculate într-un mod foarte birocratic”, fără consultare, nu vor rezolva problema imigranților, iar un astfel de proiect ca cel prezentat de CE nu era necesar „în această fază”.

„Aici nu vorbim de cifre. Este vorba de oameni, și nu de piese care trebuie numărate, vorbesc de imigranții care vin în Europa. În al doilea rând, este vorba de o solidaritate europeană, iar România și-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci și prin oferta de a primi un număr mare, pentru noi, de refugiați, ceea ce nu considerăm că este o soluție sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabilicește, aș putea spune, fără a consulta statele membre”, a conchis Iohannis.România s-a angajat să preia 1785 de refugiați, însă CE a atribuit Bucureștiului o cotă de 6.351.

Ungaria ia în calcul declararea stării de urgență

Între timp, confruntați cu un val masiv de refugiați, Ungaria ia în calcul declararea stării de urgență. Propurerea a fost făcută de ministrul de Interne și va fi discutată la viitoarea ședință de guvern, programată marțea viitoare, a declarat Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban.

Potrivit oficialului ungar, infracționalitatea organizată și riscurile teroriste sunt în creștere în Ungaria.

În plus, Lazar a explicat că termenul pentru finalizarea construcției gardului metalic la frontiera Ungariei cu Serbia este 15 septembrie.

Austria suspendă legăturile feroviare cu Ungaria

Țară de tranzit spre vestul Europei, Austria a suspendat legăturile feroviare cu Ungaria, întrucât trenurile nu mai fac față afluxului de refugiați. Decizia a fost anunțată de compania națională a căilor ferate austriece, O-BB.

În plus, societatea O-BB a solicitat persoanelor fizice și companiilor de transport care folosesc autocare să înceteze să transporte refugiați către gări. „Marele aflux de persoane, combinat cu numărul important al celor care așteaptă deja în gări pentru a-și putea continua călătoria, excede capacitățile feroviare disponibile”, a precizat O-BB în comunicatul în care menționează că nu va mai trimite noi garnituri de tren în Ungaria.