Cele două fețe ale lui Bolojan: primarul care ia, premierul care taie. Suma IMENSĂ pe care a cheltuit-o la Oradea din programul pe care îl desființează acum

Înainte de a fi numit premier, Ilie Bolojan a fost perceput în conștiința colectivă ca un mit al excelenței în administrația locală. Oradea, orașul pe care l-a condus timp de 12 ani, devenise etalonul de bune practici și de eficiență administrativă. Mitul gospodarului ideal l-a urmărit și la președinția Consiliului Județean Bihor. Legenda spunea că Bolojan taie și face. Partea cu tăiatul era simplă, cum e și acum. Însă realizările sale aveau în spate sute de milioane de lei primite de la Palatul Victoria. O șansă pe care primarul Bolojan a avut-o, dar pe care premierul Bolojan le-o taie acum celorlalți aleși locali.

Primarul Bolojan, marele beneficiar PNDL: 50 de milioane de lei

Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost lansat în 2013. În acel an, Ilie Bolojan era deja la al doilea mandat al Primăriei Oradea și se pregătea să obțină fonduri guvernamentale record pentru dezvoltarea urbei. La solicitarea Gândul, primăria Oradea a comunicat suma de care instituția a benefician din PNDL, în perioada primarului Ilie Bolojan.

FLASH NEWS Cel puțin 8 morți și 25 de răniți în Thailanda, după ce un tren s-a izbit de un autobuz

14:12

Mai mulți SPP-iști decât jurnaliști în jurul lui Bolojan, la Timișoara. De ce e apărat de o armată de ofițeri, dacă e iubit de o țară întreagă, așa cum susține propaganda?

14:12

„Proiectul finanțat prin PNDL – Extinderea alimentării cu apă și canal pe străzi din municipiul Oradea, cu o valoare totală de 52.142.000 lei.”, au răspuns reprezentanții primăriei.

Întrucât nu există date și statistici centralizate, la nivel național, redacția Gândul a mai solicitat date și de la alte primării din țară. Spre exemplu, Primăria Alexandria a accesat aproximativ 6,5 milioane de lei prin PNDL, în timp ce Primăria Călărași aproximativ 26 de milioane. Astfel putem deduce că primarul Bolojan a fost un răsfățat al programului PNDL. Paradoxal, actualul premier se plângea în presă că PNDL este un program cu dedicație pentru anumite primării.

„Eu vă spun cu toată seriozitatea, un primar de comună depinde de majoritatea de la Consiliul Județean sau de partidul aflat la guvernare, pentru că și proiectele din PNDL (finanțarea de la buget a unor proiecte locale – inițiată de PSD – n.r.), din păcate, s-au dat nu pe criterii raționale, de sustenabilitate, eficiență economică, ci, de foarte multe ori, după coloratura politică”,susținea Ilie Bolojan în 2020, la Europa Liberă.

Președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan: 200 de milioane de lei prin Anghel Saligny

În 2020, vechiul PNDL se transformă în Programul Anghel Saligny. Diferența consta în tipurile de proiecte eligibile. Astfel, noul program se rezuma la proiectele de infrastructură. În același an, Ilie Bolojan pleca de la primărie și se așeza pe fotoliul de președinte al Consiliului Județean Bihor. În doar câteva luni a dat lovitura. Guvernul avea să-i ofere peste 40 de milioane de euro, bani destinați obiectivului „Inel Rutier Metropolitan Oradea.”

Din datele consultate de Gândul, reiese din nou că Ilie Bolojan a obținut una dintre cele mai mari finanțări de la Guvernul României prin programul Anghel Saligny. Consiliul Județean Tulcea, de exemplu, a obținut de 4 ori mai puțin (59 mil. lei), iar județele Arad și Brăila au primit jumătate față de Bihorul lui Bolojan(110-113 mil. lei).

Premierul Bolojan, spaima primarilor și a președinților de consilii județene

De când a ajuns la Guvern, Ilie Bolojan taie și spânzură. De altfel, premierul a fost ironizat public de partenerii de guvernare de la PSD, că face reforme „cu foarfeca”. Și-a impus o parte din măsuri, prin angajarea răspunderii, eludând procesul legislativ, din „criză de timp”, spune el. Foarfeca lui Bolojan a ajuns și în proiectul guvernamental, Anghel Saligny. Asta i-a înfuriat pe aleșii locali.

„Evaluarea și prioritizarea investițiilor: se va face în următoarele luni și pentru a asigura finanțarea investițiilor am convenit un moratoriu de 6 luni în care vom suspenda declanșarea de noi licitații sau întreruperea celor pornite, dar nu s-au depus oferte, și nu s-au adjudecat, pentru a putea prioritiza proiectele. Suspendarea se face doar pentru proiectele finanțate de guvern și nu sunt legate de fonduri europene.”, declara premierul.

Sute de primării s-au trezit cu lucrările finanțate prin Anghel Saligny  SUSPENDATE

„Ştiu toţi constructorii din România că, în momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de «Anghel Saligny» practic este epuizat. Deci cele 10 miliarde de lei cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta sunt epuizate. În condiţiile în care, în primele şase luni, am încasat mai puţin decât ne-am propus şi am cheltuit mult mai mult decât am estimat, pentru că am anulat prevederile ordonanţei, pentru că am continuat cu abordările normale, înseamnă că nu avem posibilitatea, indiferent cine este premier, să facem rectificări pozitive, pentru că nu mai avem spaţiu fiscal”, explică premierul.

Ordonanța de urgență privind suspendarea unor investiții din Programul Național „Anghel Saligny” a creat tensiune în coaliție. Social-democrații acuză că această măsură nu are la bază un consens în interiorul alianței.

Eșalonarea, compromisul lui Bolojan

Pe 10 septembrie, în ședința coaliției, liderilor li s-a pus pe masă o soluție de mijloc: eșalonarea proiectelor din Anghel Saligny și CNI pe o perioadă de trei ani. Ideea a fost prezentată chiar de Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, în ședința coaliției de miercuri seara, au precizat surse politice pentru Gândul.

Mai exact, proiectele ar urma să aibă alocări multianuale până în 2028. Astfel, edilii vor avea alocări fixe pe fiecare an, în așa fel încât primăriile și consiliile județene să cunoască exact banii pe care îi au la dispoziție pentru a îi cheltui. Surse politice au transmis pentru Gândul că propunerea care rămâne pe masa coaliției a venit ca alternativă la închiderea unor investiții. Un compromis care ar putea salva o mică parte din lucrările de infrastructură finanțate prin programul Anghel Saligny.

RECOMANDAREA AUTORULUI: