Cum vrea Partidul Popular Maghiar din Transilvania să împartă România

Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) propune, ca formă de regionalizare, o împărțire în trei regiuni istorice mari – fostele principate Transilvania, Moldova și Țara Românească, divizate în 14 regiuni integrate, a afirmat, marți, președintele formațiunii, Toro T. Tibor.

Președintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, marți, într-o conferință de presă la Miercurea Ciuc, că grupul de lucru al partidului, coordonat de Szilagyi Ferenc, lector la Universitatea Partium din Oradea, a elaborat o concepție care se bazează în primul rând pe marile regiuni istorice, fostele principate Transilvania, Moldova și Țara Românească, în cadrul acestora urmând să se înființeze regiuni mai mici, eficiente și fezabile, care pot fi și regiuni de dezvoltare și regiuni administrativ-teritoriale, centrate pe marile aglomerări urbane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„În Transilvania, de exemplu, ne-am gândit la șase regiuni, începând cu Banatul, cu centrul regional la Timișoara, Partium, centrat pe Oradea, Transilvania de Nord cu centrul pe capitala Transilvaniei, la Cluj, Transilvania de Sud cu centrul regional la Sibiu și rămâne Ținutul Secuiesc centrat pe Târgu Mureș, centrul tradițional al său. Mai rămâne o mare aglomerație urbană, în jurul municipiului Brașov, care are toate condițiile să primească un statut special în această construcție”, a explicat Toro T. Tibor.

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

Potrivit propunerii PPMT, Țara Românească ar urma să includă regiunile Oltenia, Muntenia de Sus, Muntenia de Jos, Dobrogea și zona metropolitană București, iar fosta regiune istorică Moldova ar cuprinde Moldova de Jos, Moldova de Sus, Bucovina și marea aglomerare urbană la Gura Dunării – Galați și Brăila – care prin proiectul „Dimitrie Cantemir” poate deveni, conform proiectului de regionalizare propus de PPMT, „motorul de dezvoltare în regiune”.

Grupul de lucru al PPMT care a elaborat propunerea de regionalizare consideră că este nevoie în continuare de județe, dar granițele acestora ar trebui revizuite, în paralel cu „crearea de noi județe și desemnarea noilor reședințe ale acestora”.

„Județele încă nu și-au terminat misiunea istorică, deocamdată județele au o anumită identitate politică, chiar și locală, dar nu sub acea forma sub care au fost încropite în 1968 de reforma lui Ceaușescu. Cred că acum avem posibilitatea de a face acele corecții prin care județele să devină într-adevăr niște subregiuni care ajută și care nu împiedică dezvoltarea”, a spus președintele PPMT.

Un exemplu îl constiuie „recomandarea” grupului de lucru al PPMT potrivit căreia județul Maramureș nu ar trebui să fie menținut în forma actuală, partea vestică a acestuia, inclusiv municipiul Baia Mare, urmând să fie integrată în regiunea Partium, partea Maramureșului isoric alipindu-se județului Cluj, „cu care are legătură de cale ferată”.

Întrebat ce șanse are proiectul de regionalizare propus de PPMT, Toro T. Tibor a afirmat că are mai multe „instrumente” pentru a impune acestă reformă.

„Nu suntem partid parlamentar, deci nu avem acele mijloace pe care le are un partid parlamentar, dar, deși poate pentru unii e paradoxal, principalul nostru aliat poate fi UDMR, care are monopolul reprezentării parlamentare a comunității maghiare actualmente, și ceea ce mă face să fiu relativ optimist este faptul că aceste concepții, ale noastre și ale UDMR, nu sunt foarte departe”, a declarat Toro.

El a detaliat că aceste două formațiuni maghiare se gândesc la o regiune administrativă și de dezvoltare Ținutul Secuiesc și ca zona Partium să aibă un statut special, spunând că PPMT și UDMR au o serie de puncte comune ca să formeze o concepție pe care Uniunea ar putea să o folosească „în luptele de la București”, prin lupte înțelegând „acele aranjamente care sunt caracteristice politicii românești”.

Liderul PPMT a susținut că în politică „se fac și se desfac coaliții de la o zi la alta” și că nu poate fi exclusă posibilitatea ca, în cazul destrămării USL, premierul Victor Ponta să realizeze o nouă majoritate „chiar cu ajutorul UDMR”, aspect care ar conferi „suficiente mijloace pentru a impune anumite principii și considerente în această reformă”.

Toro T. Tibor a adăugat că PPMT mai are „o armă”, și anume forța comunității, care a dovedit în 10 martie, la mitingul pentru autonomie de la Târgu Mureș, că se poate afirma ca actor politic, atunci când clasa politică „nu-și face treaba”.

„UDMR, cu toate că are monopolul reprezentării parlamentare, că este principala forță politică a comunității maghiare, că a câștigat concursul maghiar în mod covârșitor, cu toate acestea nu a reușit să împiedice o asemenea manifestare, deși a încercat, n-a reușit să demobilizeze. Comunitatea are o forță deosebită și orice partid politic sau formațiune politică trebuie să țină seama de forța comunității”, a spus el.

Potrivit sursei citate, al treilea instrument pe PPMT îl va utiliza în încercarea de a-și impune punctul de vedere îl constituie relațiile internaționale.

„Și din acest punct de vedere, 10 martie a arătat că există o solidaritate în întreaga lume pentru aceste tendințe autonomiste ale noastre, pentru acest proiect autonomist al nostru și asta i-a făcut pe factorii decizionali din Europa și de la București să se gândească în mod serios că poate avem noi dreptate și să ne ia în considerare atunci când iau decizii”, a conchis Toro T. Tibor.