Curtea Constituțională obligă Senatul să redacteze o hotărâre după votul care l-a scăpat pe Șova de arestare

Curtea Constituțională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea președintelui CSM, în urma votului în cazul Șova, că există un conflict juridic de natură constituțională între PICCJ și Senat, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

„În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

Curtea Constituțională precizează în decizie că Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

ACTUALITATE Valentin Stan: Bolojan a informat Ambasada SUA despre unele probleme la proiectul nuclear Doicești, chiar dacă nu știe dacă mai este fezabil sau nu

06:00

EXCLUSIV Cum au fost aruncați în aer banii orădenilor pentru 2 linii aeriene fără călători: 3,3 milioane de euro pentru zboruri în care se află doar doi pasageri. Contractul a fost semnat pe vremea când președintele CJ era Ilie Bolojan.

05:30

Decizia CC este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și Senatului.

UPDATE 15:10 Augustin Zegrean: „Există un conflict rezultat din faptul că Senatul nu a redactat și nu a publicat hotărârea privind rezultatul votului dat pentru solicitarea Parchetului privind ridicarea imunității parlamentare a lui Dan Șova. Curtea a obligat Senatul să redacteze și să publice această hotărâre în Monitorul Oficial și s-o comunice Parchetului„. În plus, președintele CCR a explicat că hotărârea pe care urmează să o adopte Senatul va fi luată în baza legii aflate în vigoare la momentul respectiv și că această hotărâre poate fi atacată, la rândul ei, la Curte. „În Constituție, articolul 147 spune că hotărârile Curții sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial, nu face nicio distincție că Senatul nu e supus acestei obligații”, a adăugat Zegrean.

UPDATE 15:00 Deciziile CCR:

– Sesizarea PNL nu mai are obiect, ca urmare a modificărilor din Statut și Regulament.

– Sesizarea făcută de Klaus Iohannis a fost respinsă, judecătorii spunând că nu a existat un conflict.

– Sesizarea făcută de CSM a fost admisă și a fost constatat un conflict juridic. Senatorii sunt obligați să adopte o hotărâre în urma votului dat în caz. În momentul în care Senatul adoptă hotărârea, ea poate fi contestată la CCR.

UPDATE 12:05 După aproximativ o oră și jumătate, senatorul PSD Șerban Nicolae, cel care a reprezentat Senatul în fața judecătorilor CCR, a precizat că, în opinia sa, nu a existat un conflict juridic de natură constituțională, atât timp cât Senatul a respectat prevederile legale aflate în vigoare, adică articolul 173 din Regulament și articolul 24 din Statut. În plus, Șerban Nicolae a precizat și faptul că CCR nu are cum să ceară Senatului să-și reinterepreteze votul în cazul lui Dan Șova.

„Așa ceva nu se poate pentru că atribuțiile Curții Constituționale sunt cele prevăzute de Constituție și de legea proprie. CCR nu poate să dea o asemenea interpretare, nu poate să admită o asemenea cerere și să oblige Senatului să-și reinterpreteze votul”, a spus senatorul PSD.

Sesizarea liberalilor face referire la articolul 173 din Regulament și articolul 24 din Statutul deputaților și senatorilor, două prevederi salvatoare pentru pesedist, care au permis ca solicitarea DNA să fie respinsă cu o majoritate calificată, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, contrar prevederilor constituționale.

În acest caz, CCR ar putea declara neconstituționale respectivele articole. Conform procedurii standard, într-un asemenea caz, senatorii ar fi obligați să modifice articolele conform deciziei Curții. Însă parlamentarii s-au mișcat mai repede și au modificat atât Regulamentul, publicat deja în Monitorul Oficial, cât și statutul, care are caracter de lege, dar încă nepromulgat de președinte.

O a doua cerere a PNL este constatarea faptului că, în plenul Senatului de pe 25 martie, s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea solicitării DNA privind reținerea și arestarea preventivă, caz în care, susțin liberalii, Senatul ar trebui să adopte o hotărâre prin care încuviințează reținerea și arestarea preventivă.

Alte două sesizări au fost făcute de președintele Klaus Iohannis și de CSM. 

Șeful statului a cerut Curții Constituționale să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești”.

În sesizarea CSM se arată că, potrivit articolului 76 din Constituție, hotărârile celor două camere ale Parlamentului, ca și legile ordinare, „se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare cameră”, în condițiile în care numărul membrilor prezenți este de jumătate plus unul din numărul membrilor camerei respective pentru întrunirea cvorumului, prevăzut în articolul 67 din Legea fundamentală. Hotărârile privind regulamentele camerelor, ca și legile organice, se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei camere.

În orice caz, după cum afirmă toți senatorii, votul în cazul lui Dan Șova nu va fi reluat. În opinia senatorului jurist Ioan Chelaru, singura posibilitate ca Dan Șova să ajungă în fața unui judecător de drepturi și libertăți, cu propunere de arestare preventivă, este ca DNA să facă o nouă solicitare la Senat.

„Doar dacă vine o nouă cerere de la DNA, da. Să mai pună câteva documente la dosar, să acuze o faptă nouă”, a declarat Chelaru pentru gândul.