Epidemia de rujeolă, pe cale să facă prima victimă la Guvern. Ultimatumul premierului pentru ministrul Sănătății

Ministrul Sănătății, Florian Bodog, a declarat că miercuri, înainte de ședința de Guvern care va avea loc joi, va prezenta raportul referitor la situația vaccinurilor și epidemia de rujeolă din țară. Acest raport a mai fost cerut de către premierul Mihai Tudose și în ultimele două ședințe de Guvern.

În întâlnirea pe care cei doi au avut-o, marți, la Guvern, s-a discutat și despre programul de guvernare pe sectorul de sănătate, după ce, în ultima perioadă s-a vehiculat, în spațiul public, faptul că Florian Bodog ar putea fi remaniat din funcția de ministru al Sănătții.

La ultima ședință de Executiv, premierul Mihai Tudose l-a apostrofat pe secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Rareș Trișcă: „Astăzi vom stabili în domeniul Sănătății două comitete interministeriale, unul pentru spitalele regionale și unul pentru Institutul Cantacuzino. Nu dați din cap foarte amplu, domnule secretar de stat, pentru că nu sunt foarte de acord cu ce ați scris și s-ar putea să plecați acasă înapoi”, a spus Mihai Tudose.

REACȚIE Fostul ministru al Sănătății atrage atenția că afirmațiile lui Fritz despre demnitarii români și ambasadoarea SUA în Grecia afectează grav parteneriatul strategic cu Statele Unite

11:16

FLASH NEWS Fragmente de dronă descoperite în Insula Mare a Brăilei. Nu au fost detectate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian

11:10

Pe 13 iulie, premierul Mihai Tudose i-a dat termen ministrului Sănătății, Florian Bodog, să pună la punct un procedeu prin care românii să fie informați despre importanța vaccinării copiilor. Solicitarea a venit în contextul în care în momentul de față există 180.000 de copii nevaccinați de rujeolă.

„Am o statistică: 180.000 de copii nevaccinați de rujeolă și 80.000 nevaccinați la poliomielită. Așa e?”, a fost întrebarea premierului pentru ministrul Florian Bodog, la începutul ultimei ședințe de Guvern la care acesta a participat. Ministrul i-a confirmat cifrele, motiv pentru care Tudose i-a dat o săptămână lui Bodog să vină cu un plan de informare a populației.

De ce nu-și vaccinează românii copiii

Ministerul Sănătății a lansat în luna aprilie în dezbatere publică legea vaccinării obligatorii, având ca argument „o scădere dramatică” a imunizării copiilor. Actul normativ vine în condițiile unei epidemii de rujeolă care a făcut până acum 32 de victime, în toate cazurile fiind vorba de persoane nevaccinate. La nivel public, situația este pusă pe seama unei campanii anti-vaccin, însă din datele oficiale reiese că puțini sunt părinții care refuză imunizarea, principalele cauze nevaccinării fiind cele legate de lipsa serurilor, precum și de neprezentare sau neluarea în evidență a micuților de medicii de familie. 

De altfel, Gândul a relatat că focarele actualei epidemii de rujeolă au apărut în Bistrița Năsăud, la granița cu Clujul, în comunități unde copiii nu figurează pe listele medicului de familie, ca urmare, sunt nevaccinați, după cum se arata într-un comunicat al Ministerului Sănătății de anul trecut. Nu este însă o situație izolată. Din 2005 încoace, focarele au fost localizate în în comunități sărace, unde rata imunizării este scăzută „În anul 2010, comunitățile cele mai afectate au fost cele de rromi care au copii nevaccinați, iar în anul 2011 infecția s-a extins și la copii nevaccinați din unitățile de învățământ preșcolar și școlar”, se arată într-un comunicat, din 2011, al MS, iar situația a fost similară în 2005.  

Aceasta nu este însă singura cauză a nevaccinării. Ultima analiză Institutului Național de Sănătate Publică privind datele medicale ale unui număr de 14.690 de copii, reprezentând 85,7 din cohorta de născuți vii în iulie 2015, oferă o imagine reală a fenomenului. Deși până la vârsta de 12 luni, copiilor le trebuiau administrate 1 doză de BCG, 3 de antihepatitic, 3 de hexavalent (DTPa-VPI-Hib) și 1 de RRO, 60% dintre ei erau incomplet vaccinați în raport cu vârsta. 

După neprezentare (31,9%), o pondere importantă în această situație o constituie lipsa vacinului – Hep B care se face în primele 24 de ore de la naștere nu a fost disponibil în 26,9% dintre cazuri, vaccinurile hexavalente  au lipsit în 37,3% din cazuri, iar RRO în 21,7%. De asemenea, în 31% din situații a fost vorba de neprezentare. În două județe, Brăila și Giurgiu, acesta a fost motivul exclusiv, însă, de remarcat, că acestea nu sunt în zonele de focar raportate în 2016. 

Pe același eșantion, doar în cazul a 3,8% dintre copii s-a înregistrat un refuz pentru toate vaccinurile, ceea ce înseamnă 333 de cazuri. Cel mai ocolit vaccin este ce RRO, 4,2% din situațiile de nevaccinare, în vreme ce în cazul Hep B procentul e de 1,4%, iar la DTPa-VPI-Hib de 1,5%. Lipsa de BCG a fost semnalată în 0,1% din cazuri, iar refuzul acestuia pentru 0,5%. 

Refuzul general a înregistrat o valoare mai mare în mediul urban (4,3%), în top fiind municipiul București și județele Covasna si Constanta.

În cifre absolute,potrivit datelor INSP, la nivel național acoperirile vaccinale totale, pe tipuri de vaccin și pe numar doze administrate până la vârsta de un an este: BCG – 83,1%, 3 doze de Hep B pediatric – 74,4%, 3 doze de DTPa-VPI-Hib -49,6%, 1 doză de RRo -76,2%. Asta în condițiile în care, OMS recomandă ca acoperirea vaccinală să fie de 95%.