Instanța confirmă conflicul de interese în cazul Oanei Niculescu Mizil, constatat de ANI

Curtea de Apel București a respins, miercuri, contestația deputatei PSD Oana Niculescu Mizil față de o decizie a inspectorilor de integritate, potrivit căreia aceasta a încălcat legea când și-a angajat mama la biroul parlamentar.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a stabilit, în septembrie 2011, faptul că „Oana Niculescu Mizil Ștefănescu Thme, deputat în Parlamentul României, a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ștefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deținut în Circumscripția electorală nr. 42 București, încălcând, astfel, prevederile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției”.

În 19 septembrie 2011, deputatul PSD Oana Niculescu Mizil preciza, într-un comunicat, că mama ei nu este funcționar public, ci are statut de personal contractual, menționând că raporturile biroului de parlamentar cu aceasta au încetat în cursul zilei de luni.

VIDEO Clipe de coșmar în sectorul 6 al Capitalei. Un copac s-a prăbușit peste trei mașini și un motociclist. Bărbatul a fost transportat de urgență la spital

22:55

ALERTĂ Alertă de tsunami în mai multe țări din America de Sud după un cutremur de 7,7 grade în Panama. Școlile și clădirile administrative au fost închise

22:46

„Ca urmare a informațiilor apărute astăzi (19 septembrie 2011-n.r.) în presă referitor la presupul confict de interese în care m-aș afla, doresc să precizez următoarele: În Legea 161/2003 sunt explicate foarte clar condițiile și termenii de incompatibilitate a demnitarilor publici. În art 95, alin. 1 se precizează: «nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcționării publici sunt soți sau rude de gradul I» de asemenea la alin. 2 se menționează că prevederile alin. 1 se aplică și în cazul în care «șeful ierarhic direct are calitate de demnitar»”, spunea Mizil.

Ea susținea că din punct de vedere juridic nu se află în această situație de incompatibilitate întrucât mama ei, Lidia Mizil, nu are statut de funcționar public „și, implicit, nu se supune rigorilor legii funcționarilor publici, ci are statut de personal contractual”.
„Doresc să precizez că raporturile contractuale dintre biroul meu de deputat și dna. Lidia Mizil au încetat începând cu data de astăzi. Vreau să fie foarte clar pentru absolut toată lumea că am luat această decizie nu pentru că ar fi vorba despre ceva ilegal sau reprobabil, ci pentru a pune capăt oricăror speculații și pentru a-mi scuti mama de atacuri politice nedrepte și nejustificate. Vreau să subliniez acest lucru: insist să-mi scutesc părintele de neplăceri și hărțuiri din partea adversarilor politici. Totdată, țin să subliniez faptul că pentru coordonarea activităților sensibile și delicate ale biroului de deputat este necesară o persoană de maximă încredere, iar alte persoane mai de încredere decât parinții nu există”, mai scrie Mizil.

În 7 octombrie 2011, Oana Mizil a înregistrat la Secția de contencios administrativ acțiunea sa de anulare a actului constatator al ANI, acțiune ce a fost respinsă miercuri, 20 iunie 2012.

Pe de altă parte, ANI a cerut Parchetului instanței supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul deputaților Oana Niculescu Mizil, Sonia-Maria Drăghici, Mihai Radan, Stelică Iacob Strugaru și Andras-Levente Mate, care și-au angajat mama, soția sau copiii la birourile parlamentare.

Evaluările ANI au început în noiembrie 2010, inspectorii de integritate constatând că Oana Niculescu Mizil Ștefănescu Tohme a propus angajarea și a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ștefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009 și până în prezent, în cadrul Biroului Parlamentar deținut în Circumscripția electorală nr. 42 București.

Conform prevederilor Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, „prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”.

Potrivit dispozițiilor articolului 253 indice 1 din Codul penal, conflictul de interese constă în îndeplinirea, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, a unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.