Legea finanțării partidelor politice, adoptată de Senat. Împrumuturile vor putea fi făcute doar prin bancă

După ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea finanțării partidelor politice, subliniind, printre altele, că există pericolul ca împrumuturile să fie, de fapt, donații „deghizate”, membrii comisiei de Cod Electoral au modificat prevederile la acest capitol, conform sugestiilor făcute de șeful statului.

Concret, în noua formă a legii, partidele vor putea face împrumuturi, de la persoane fizice sau juridice, doar prin virament bancar și vor fi nevoiți să restituie banii în termen de maximum trei ani.

Dacă nu se respectă termenul de restituire, atunci împrumuturile intră la categoria de donații și se supun prevederilor referitoare la acestea. 

DEZVĂLUIRI Avioane rusești folosite ca „pod aerian” pentru salvarea regimului de la Teheran. Iranul își trimite aurul și armele în Rusia

20:21

TRAGEDIE Tragedie în Bistrița. Un tânăr de 18 ani a fost găsit mort în mansarda unui restaurant

20:17

CITEȘTE AICI RAPORTUL COMISIEI DE COD ELECTORAL

Pe 10 aprilie, președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea finanțării partidelor politice, trimițând-o înapoi în Parlament pentru reexaminare.

Printre nemulțumire pe care le-a avut șeful statului, subliniate în comunicatul de presă, se numără și faptul că faptul că împrumuturile de la persoane fizice și juridice, ca variantă de sursă de finanțare a unui partid, „poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependența mediului politic de mediul de afaceri și poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât și pentru donații (eventual, prin donații deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată”.

Un punct de vedere negativ a primit și prevederea referitoare la donații. Potrivit președintelui, se poate interpreta faptul că este permisă acceptarea donațiilor, făcute cu scopul de a obține un avantaj politic, și astfel s-ar ajunge la încălcarea pluralismului politic.

„În opinia noastră, coroborarea prevederilor menționate conduce la concluzia că neîndeplinirea sarcinii de către partidul donatar în termenul și în condițiile prevăzute de contractul de donație și neexercitarea de către donator a acțiunii în executarea sarcinii ori a acțiunii în revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii în termenul general de prescripție au drept consecință directă eludarea Art. 5 alin. (2), (3), (4) și (5) și depășirea valorilor maxime ale donațiilor ce pot fi primite într-un an fiscal. Acțiunea în executarea sarcinii, precum și acțiunea în revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii sunt subordonate principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donația este făcută cu scopul evident de a obține un avantaj politic, cu aceeași consecință a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituție”, se mai arată în comunicatul Președinției.