• Publicat:
Politică

Legea salarizării unitare, ADOPTATĂ în Senat

Legea salarizării unitare, ADOPTATĂ în Senat
Senatorii au adoptat marți Legea salarizării unitare, în forma care a trecut de Comisia de muncă, legea urmând să fie trimisă Camerei Deputaților, care este for decizional.

Proiectul de lege a fost votat cu 85 de voturi „pentru”, 12 abțineri și 10 voturi „împotrivă”. 

„Parlamentul României a adoptat programul de guvernare care prevede o nouă lege a salarizării, care prevede creșteri în medie de 56% ale salariilor și o anvelopă în pus de 32 de miliarde în patru ani. Legea era necesară pentru corectarea disfuncționalităților din sitemul de salarizare care presupun: nu întotdeauna conducătorul instituțiilor are și cel mai mare salariu. În baza de jos a piramidei, salariile sunt foarte mici, iar în vârf foarte mari. În acest sens, noua lege prevede următoarele: o diferență între administrația centrală, cea teritorială și locală, cu salariul cel mai mare pentru conducătorul de instituție, corectarea disfuncționalităților salariale pe principiul „la muncă egală, salarii egale”, la care se adaugă vechimea și nivelul studiilor, spunea ministrul Muncii, Lia Vasilescu.
 
Senatorii au respins, în cadrul dezbaterilor din Comisia de muncă, un articol din lege care prevedea recalcularea pensiilor speciale și militare, urrmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul. Ministrul Muncii a explicat că singura modificare de structură s-a făcut în privința salarizării din administrația publică locală, ca un prim pas al descentralizării.
 
„Urmeazã ca salariile sã fie stabilite în funcție de nomenclator și ierahie de către consiliile județene și locale prin hotărâri de consilii județene și consilii locale. Atenție, nu de primari sau de către președinții de Consilii județene, ci de Consilii locale și județene. (…) Impactul bugetar este de 32 de miliarde de lei până în anul 2020, de 43 de miliarde de lei până în anul 2022. Aici nu avem nicio problemă de comunicare cu MFP, așa cum s-a sugerat. Am spus același lucru și noi și ministerul de Finanțe, încă de la început”, a mai spus Vasilescu.

Joi, senatorii din Comisia de muncă au făcut ultimele modificări, adăugând un „cadou” pentru primarii și viceprimarii orașelor, care urmează să primească o indemnizație mărită cu 1.450 de lei față de sumele propuse în proiectul avansat de Guvern, Legea salarizării unitare va ajunge luni în plenul Senatului pentru vot. Potrivit draftului, angajații domeniul apărării vor beneficia de cele mai consistente măriri, unele depășind chiar 300%, ajungându-se ca cel mai mare salariu din acest domeniu să fie de 11.000 lei.

Și personalul din sănătate va primi salarii mai mari cu până la 200%, iar lefurile dascălilor se vor dubla, astfel că un profesor cu studii superioare și gradul didactic I care în acest moment câștigă 2.500 de lei va ajunge, până în 2022 la un salariu de bază cuprins între 4.300 și 5.500 de lei. Adevărata surpriză din noua lege a salarizării este însă valoarea salariului minim așa cum reiese el din raportarea lefurilor de bază la coeficienții de salarizare: respectiv 2.500 de lei în 2022, aproape cu 60% mai mare decât în prezent. În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază/soldă a funcției de bază/salariu al funcției de bază/indemnizație de încadrare/indemnizație lunară este de 1 la 12. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere și vot final, apoi va ajunge la Camera Deputaților care este for decizional. Potrivit declarațiilor politice făcute de majoritatea parlamentară și de liderii PSD, legea ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Legea salarizării unitare a ajuns la vot în plenul Senatului cu prevederi potrivit cărora un medic primar din unități sanitare și de asistență medico-socială care are, în prezent, un salariu de puțin peste 4.500 lei va avea în anul 2018 un venit de 12.500 lei. Un doctor specialist ar urma să ajungă de anul viitor la un salariu de 9.900 lei, față de 3.544 cât primește acum.
 
Potrivit draftului, în proiect este prevăzută creșterea veniturilor rezidenților, astfel: celor din anul I ar urma să le crească salariile de la 2.105 la 5.700 lei, celor din anul II de la 2.361 la 6.100 lei, celor din anul III de la 2.635 la 6.700 lei. Rezidenții din anii IV și V ar urma să aibă venituri de 7.300 lei, față de 2.709 lei, iar cei din anii VI și VII 7.900 lei, de la 3.262 lei. Și medicii stomatologii din spitalele de stat vor avea salarii mai mari, de 9.900 lei față de 3544 lei.
 
În ceea ce privește funcțiile de conducere, un manager al unui spital clinic cu peste 400 de paturi va avea din anul 2018 salariul de 14.257 lei, față de 12.608. Un director al unui spital cu mai puțin de 400 de paturi, va avea 7,478 lei față de 5.982 lei.
 
Asistenții medicali vor avea și ei salarii mai mari, urmând ca de la un venit de 2.389 lei să ajungă la 4.087 lei. De asemenea, un farmacist primar va primi 7.186 lei, față de 5.789 lei.
 
Un șofer de ambulanță va avea un venit de 2.600 lei în 2018, urmând ca până în 2022 să aibă salariul de bază de 4.130. Măririle, pornind de la salariul din prezent, de puțin peste 2.000 lei.
 
Salariile profesorilor vor crește cu peste 100% până în 2022
 
Potrivit draftului legii salarizării unitare, angajații din educație ar urma să primească, până în 2022, măriri de salariu de peste 100%. Cei care vor beneficia cel mai mult de creșteri vor fi cadrele didactice din învățământul preuniversitar. Potrivit acestor cifre, un profesor cu studii superioare de lungă durată și cu gradul didactic I are, în momentul de față, un salariu de aproximativ 2.500 de lei. La anul, în 2018, acesta va ajunge să câștige cu 50% în plus, adică, peste 3.700 de lei, urmând ca până în 2022 să se ajungă la un salariu de bază cuprins între 4.300 și 5.500, în funcție de vechimea în învățământ.
 
Conform legii salarizării, un învățător sau educator cu gradul I didactic, va primi până în 2022, un salariu mărit cu peste 100%. Mai exact, dacă acum primește lunar aproximativ 2000 de lei, în 2018, va câștiga cu 50% în plus, adică puțin peste 3.000 de lei. Iar în 2022, în funcție de numărul anilor petrecuți în sistemul de educație, învățătorii vor primi un salariul cuprins între 4.000 și 4.400 de lei, lunar.
 
Un director de unitate de învățământ are, în prezent, puțin peste 4.800 de lei, iar peste cinci ani, în 2022 va câștiga cu 52% mai mult, adică, 7.200 de lei. Un inspector general școlar va avea o creștere mai mică, de 32%, astfel de la salariul de aproximativ 6.800 de lei, va ajunge să câștige lunar puțin peste 8.000 de lei.
 
În schimb, personalul didactic din învățământul universitar, nu va avea măriri de 100%, cu excepția profesorului cu peste 25 de ani vechime, care va avea o creștere de 125%. Profesorii universitari care au până în 25 de ani de experiență, vor avea între 5.600 și 9.200 de lei salariul, până în 2022, adică, cu aproximativ 60 %.
 
Cele mai mare creșteri vor fi în sistemul de apărare: lefuri și de trei ori mai mari
 
Potrivit draftului legii salarizării care va ajunge, luni, în plenul Senatorului, în sistemul de apărare se vor înregistra creșteri salariale și de peste 300%. Astfel, până în 2022 cel mai mare salariu din apărare va depăși 11.000 lei.
 
Potrivit proiectului intrat în posesia MEDIAFAX, cele mai importante creșteri salariale vor fi în cazul funcțiilor corespunzătoare gradului de maistru militar, clasa a III-a și a IV-a, respectiv plutonier și sergent major, aici urmând ca veniturile să majoreze de la 1.000-1.450 lei la 3.900-4.100 lei până în 2022.
 
Cea mai mare creștere va fi în cazul agenților de poliție, a debutanților în penitenciare și a sergenților, ale căror venituri se vor majora de la 879 lei la puțin peste 3.037, până în 2022. Cel mai puțin vor crește veniturile chestorilor principali de poliție, de la 7.482 lei la 8.509 lei până 2021. Adjuncții SRI, SIE, DGIA, secretarii de stat și alte funcții asimilate din MAI vor avea majorări modice, de cel mult 18%.
 
Șeful Statului Major General, prim-adjunctul SRI, prim-adjunctul SIE, directorul STS și directorul SPP vor avea până în 2022 salariile dublate, adică de până la 10.167 lei. Șeful Departamentului Ordine Și Siguranță Publică din MAI va avea un salariu majorat cu 26%, de la 8.646 lei, până la peste 11.000 lei, până în 2022.
 
Un general, amiral, chestor general de poliție și directorul ANP vor avea, din 2022, venituri de 8.247 lei, față de 5.228 lei cât primesc angajații MAI în prezent, respectiv 7.517 lei cât obțin angajații MApN pe aceste funcții.
 
Cadou pe ultima sută de metri pentru primarii și viceprimarii orașelor: indemnizații majorate cu 1450 lei față de proiect
 
Pe ultima sută de metri, înaintea trimiterii proiectul la vot în plenul Senatului, Comisia de Muncă din Camera Superioară a Legislativului a adoptat un amendament prin care primarilor și viceprimarilor orașelor li se majorează indemnizațiile cu 1450 de lei față de sumele propuse în proiectul avansat de Guvern. De la această majorare sunt exceptați primarul și viceprimarii municipiului București, care, dacă li s-ar fi aplicat această creștere, ar fi ajuns la nivelul unui vicepremier și ar fi alterat ierarhia preconizată de proiectul de lege.
 
Amendamentul a fost propus de senatorii PNL și UDMR și a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul inițial corela fiecăre funcție de ales local cu un coeficient de salarizare. Amendamentul a majorat coeficientul primarilor și viceprimarilor cu un punct. Un punct din coeficient echivalează cu salariul minim brut, respectiv 1450 de lei.
 
Potrivit acestui amendament, primarul de municipiu reședință de județ și primarul de sector vor avea coeficientul 9 și vor încasa 13.050 lei brut.
 
– primar oraș cu peste 200.000 de locuitori – coeficient 9 – 13.050 lei brut;
 
-primar oraș cu 100.001 și până la 200.000 locuitori – coeficient 8 – 11.600 lei brut;
 
-primar oraș cu 50.001 până la 100.000 locuitori – coeficient 7,5 – 10.875 lei brut;
 
-primar oraș cu 20.001 și până la 50.000 locuitori – coeficient 7 – 10.150 lei brut;
 
-primar oraș cu 10.001 și până la 20.000 locuitori – coeficient 6,5 – 9.425 lei brut;
 
– primar oraș cu 5.001 și până la 10.000 locuitori – coeficient 6 – 8.700 lei brut;
 
-primar oraș cu 3.001 și până la 5.000 locuitori – coeficient 5,5 – 7.975 lei brut;
 
-primar oraș până la 3.000 locuitori – coeficient 5 – 7.250 lei brut.
 
Ce majorări sunt prevăzute pentru personalul bugetar din cultură-spectacole
 
La nivelul funcțiilor de conducere din instituțiile culturale, cele mai mari creșteri salariale (+79%) sunt prevăzute pentru directorii-adjuncți, contabilii-șefi și inginerii-șefi, care acum au un salariu de bază de 5.878 de lei și vor avea, în anul 2022, un salariu de bază de 8.774 de lei pentru Gradul I, respectiv 10.529 de lei pentru gradul II. Aceștia sunt urmați de ocupanții funcțiilor de director și director general, ale căror salarii vor crește cu 76%, de la 7.678 de lei în prezent la 9.651 de lei pentru gradul I, respectiv 13.512 de lei pentru gradul II. La categoria funcțiilor de conducere, cea mai mică majorare, de 14%, este prevăzută pentru șefii de serviciu, care în prezent au 8.004 lei și în anul 2022 vor avea 8.072 de lei pentru gradul I, respectiv 9.125 de lei pentru gradul II.
 
Artiștilor le sunt rezervate creșteri salariale cuprinse între 3% și 134%, dar și unele scăderi – în funcție de poziția ocupată – cuprinse între 4% și 18%. Creșteri de 134% le sunt rezervate debutanților din categoria „impresar artistic, pictor, consultant artistic, producător-delegat, sufleor (operă, operetă, teatru) gradul IA, care acum primesc un salariu de bază de 1.685 de lei, iar în 2022 vor primi 3.950 de lei. O creștere de 113% este prevăzută, în același document, pentru operatori (lumini, imagine, sunet), editori (imagine, sunet), regizori de scenă, iluminiști de scenă, machiori, peruchieri, butafori, recuziteri – treapta III – care au în prezent un salariu de bază de 1.804 lei și vor avea, în 2022, un salariu de 3.850 de lei. Pentru aceeași categorie, care însă ocupă treapta I, este prevăzută o scădere salarială de 3%, de la 4.255 de lei în prezent la 4.130 de lei în anul 2022.
 
Una dintre cele mai mari scăderi salariale din domeniul cultură-spectacole (-18%) este prevăzută pentru categoria „machior, peruchier, operator (imagine, lumini, sunet), asistent regie/scenografie, secretar platou” – gradul II, care în prezent câștigă 5.225 de lei și în anul 2022 vor mai rămâne cu 4.259 de lei.
 
La nivelul personalului cu funcții de execuție din biblioteci sunt prevăzute majorări consistente de salarii – între 36% și 140%. Plusul de 36% le revine salariaților din categoria „bibliotecar, bibliotegar-arhivist, bibliograf, redactor, tehnoredactor, inginer de sistem, documentarist, conservator, restaurator, analist – gradul IA”, care în prezent câștigă 3.899 de lei și în 2022 vor câștiga 5.315 lei. Iar plusul de 140% le revine salariaților din categoria „bibliotegar, bibliotecar-arhivist, bibliograf, conservator, restaurator – gradul III”, care în prezent câștigă 1.626 de lei și în 2022 vor câștiga 3.900 de lei.
 
În muzeele publice de importanță națională, salariile șefilor (începând cu ale directorilor generali) urmează să scadă cu 5% – de la 9.250 de lei în prezent la 8.247 de lei în anul 2022. Pentru personalul cu funcții de execuție (categoria „muzeograf, restaurator, conservator, bibliograf, arhitect, arheolog, istoric, curator, designer, taxidermist, fotograf, desenator artistic, arhivist, pedagog muzeal” sunt prevăzute, în schimb, cele mai mari creșteri: cu 144% – de la 1.761 de lei în prezent la 4.302 lei în 2022 pentru personalul având gradul II – și cu 141% – de la 2.078 de lei ân prezent la 5.008 lei în anul 2022 pentru personalul având gradul I.
 
Cea mai mare creștere salarială din domeniul cultural, de 172%, este prevăzută pentru referenții debutanți cu studii superioare din casele de cultură, căminele culturale și alte instituții similare, care în prezent câștigă 1.450 de lei și în anul 2022 vor câștiga 3.950 de lei.
 
Comisia de Muncă din Senat a adoptat, joi, cu 6 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 4 abțineri, Raport favorabil la proiectul Legii salarizării, după 3 zile de dezbateri. Proiectul de lege va intra, luni, în plenul Senatului, pentru dezbatere și vot final. Camera Deputaților este for decizional. Legea ar urma să intrare în vigoare la 1 iulie, potrivit declarațiilor politice făcute de majoritatea parlamentară și de liderii PSD.
 
Noua lege a salarizării, pe care Liviu Dragnea și-a pus semnătura ca inițiator și care a fost lansată în dezbatere de PSD, prevede majorări etapizate ale lefurilor bugetarilor, cele mai consistente începând cu 1 ianuarie 2018. Adevărata surpriză din noua lege a salarizării este însă valoarea salariului minim așa cum reiese el din raportarea lefurilor de bază la coeficienții de salarizare: respectiv 2.500 de lei în 2022, aproape cu 60% mai mare decât în prezent. În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază și cel mai mare salariu de bază/soldă a funcției de bază/salariu al funcției de bază/indemnizație de încadrare/indemnizație lunară este de 1 la 12.

 

Inchide