Ministrul Justiției spune că se va consulta cu Iohannis înainte de a propune noul șef al DIICOT

Declarația a fost făcută de ministrul Justiției după participarea la prezentarea bilanțului de activitate a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Robert Cazanciuc a afirmat, în contextul în care în prezent se depun candidaturi pentru conducerea DIICOT, că se va consulta, „cu siguranță”, cu președintele Klaus Iohannis, înainte de a-și prezenta propunerea pentru viitorul șef al DIICOT.

Întrebat dacă va cere informații de la SRI, pentru a fi preîntâmpinate cazurile precum cel al Alinei Bica, Robert Cazanciuc a spus că va face „toate demersurile legale, în așa fel încât la conducerea DIICOT să fie cel mai bun procuror”.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Robert Cazanciuc a făcut apel să se înscrie pentru ocuparea funcției de șef al DIICOT toți procurorii care cred că au experiența, maturitatea și integritatea să conducă această structură.

„Este o procedură deschisă, fiecare procuror are șansă. Înscrierile se închid pe 16 martie. Este o procedură strict bazată pe legea în vigoare. Din moment ce toți procurorii au șanse să se înscrie, cred că este foarte transparentă. Toți procurorii care respectă legea sunt invitați să se înscrie. Nu este nimeni dinainte stabilit. Acesta este apelul meu, să se înscrie toți cei care cred că au experiența, maturitatea, integritatea să poată conduce o asemenea structură. Criteriile sunt strict prevăzute în lege”, a declarat ministrul Justiției.

Ministrul Justiției a participat, vineri, la prezentarea raportului de activitate al DIICOT. La eveniment au fost prezenți și vicepremierul Gabriel Oprea, șeful SRI, Eduard Hellvig, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, procurorul șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Iacob, precum și membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Ministerul Justiției a demarat, în 2 martie, procedura de selecție a viitorului procuror-șef al DIICOT, data limită de depunere a dosarelor fiind 16 martie. Candidații care vor fi selectați vor susține interviuri cu ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, începând din 17 martie.

Procurorii care doresc să ocupe funcția de șef al DIICOT trebuie să trimită CV-urile, însoțite de o scrisoare de intenție, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experiența profesională și calitățile care îl recomandă pentru ocuparea funcției.

Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Ministrul Justiției a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

Funcția de procuror-șef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupție privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.
Funcția de șef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul șef adjunct, Giorgiana Hossu.

Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiției de atunci, premierul Victor Ponta.

În 24 noiembrie 2014, președintele a semnat decretul privind eliberare din funcția de procuror-șef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT și din funcția de procuror al direcției în 21 noiembrie, după ce a fost reținută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcția de procuror al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, după trimiterea acesteia în judecată.
Alături de Bica sunt judecați Crinuța Dumitrean, fost președinte al ANRP și șefă a comisiei, Sergiu Ionuț Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoș George Bogdan și Lăcrămioara Alexandru. Aceștia sunt acuzați de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În același dosar sunt judecați evaluatorul Emil Nuțiu și omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzați de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiției. Fostul șef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat și pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.

În același dosar sunt judecați omul de afaceri Dorin Cocoș, pentru trafic de influență (două fapte) și dare de mită, și fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), și Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.