Radu Miruță anunță negocieri oficiale USR-PNL pentru liste comune la alegerile din 2028. Conducerile celor două partide încep o analiză pe județe

După ce USR și PNL au trecut în opoziție, odată cu învestirea Cabinetului Niculescu, Radu Miruță, prospăt ales numărul 2 al Uniunii Salvați România, a anunțat vineri, 6 noiembrie, pentru presa locală din Gorj,  că cele două formațiuni se pregătesc să se alieze pentru a reveni la guvernare în 2028. Anunțul lui Miruță vine la doar câteva ore după ce Partidul Național Liberal s-a aliniat discursului USR, în ceea ce privește respingerea legii partidelor politice, propusă de AEP.

FLASH NEWSCompaniile de stat, afectate de tarifele la energie, ar putea obține ajutor financiar, cu o singură condiție. Anunțul ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare

19:01

FLASH NEWSBlack Friday 2026. Plățile online din România au depășit 611 milioane de lei până la prânz. Valoarea uriașă plătită de românul cu cea mai mare tranzacție

18:54

Radu Miruță, noul prim-vicepreședinte al USR, a declarat că Uniunea Salvați România și Partidul Național Liberal au început deja discuțiile pentru formarea unei alianțe, în vederea candidaturii la alegerile locale și parlamentare din 2028. Potrivit lui Miruță, un astfel de demers reprezintă o „contrapondere” în fața unei eventuale alianțe PSD – AUR.

„S-a discutat și la nivel de conducere între USR și PNL și este foarte limpede că atât timp cât AUR se aliază cu PSD, sau PSD se aliază cu AUR, este nevoie de o contrapondere politică formată între USR și PNL.

Ca orice partid care intră în opoziție, pregătim alegerile pentru 2028”, a declarat Radu Miruță.

„Fiecare își face o analiză”

Prim-vicepreședintele USR, Radu Miruță, a menționat că USR-iștii și liberali analizează, la acest moment, care sunt județele unde ar putea apărea disensiuni, între cele două formațiuni, privind candidaturile.

„Fiecare își face o analiză: unde sunt județele în care lucrurile astea ar funcționa de la sine, între cele două partide, după care conducerile cele două partide se vor uita pe analizele reciproce pentru a vedea cât de multe sau de puține sunt punctele, județele, unde ar putea exista o neînțelegere, cât de mare este neînțelegera aia, care sunt gradele de libertate”, a precizat Miruță.

„Vor fi candidaturi la primării, reședința municipiului de județ, la consilii județene, la parlamentare”

În ceea ce privește planul de bătaie pentru alegerile din 2028, Radu Miruță a declarat că USR și PNL intenționează să candideze atât pentru funcții la primării, reședințe de județ sau consilii județene, cât și pentru Parlamentul României.

„Convingerea mea e că există mult spațiu, atât timp cât se dorește, pentru că sunt alegeri unde vor fi candidaturi și la primării, reședința municipiului de județ, și la consilii județene, și la parlamentare, senatori, deputați”, a precizat prim-vicepreședintele USR.

Acesta a menționat, însă, că negocierile sunt în plină desfășurare și nu s-a trecut la împărțirea concretă a candidaturilor și a locurilor eligibile pentru Parlament

„Există loc pentru eventual oamenii care ar considera că sunt mai buni de la USR decât cei de la PNL să se compenseze astfel de lucruri și la o altă candidatură”, a mai adăugat el.

PNL și USR se opun reformei Legii Partidelor, propuse de Autoritatea Electorală Permanentă

PNL consideră că legea partidelor politice, ca şi orice altă lege cu componentă electorală, trebuie modificată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare şi nu printr-un demers al Autorităţii Electorale Permanente.

Amintim că azi, vicepreşedintele PNL Alexandru Muraru l-a acuzat pe președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Ţuţuianu, că ar vrea blocarea unei alinațe PNL-USR. O altă voce, care s-a opus reformei Legii Partidului, este cea a deputatul USR, Alexandru Dimitriu, care a susținut, de asemenea, că AEP vrea să împiedice formarea alianței USR-PNL.

Ce presupune noua modificare propusă de AEP

În luna august, AEP a propus modificarea Legii partidelor politice, care schimbă regulile privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiunilor.

Reglementarea cu cel mai mare impact ar viza chiar condițiile de înființare. În prezent, legislația permite constituirea unui partid politic cu numai trei membri. AEP consideră că acest prag este redus și propune creșterea acestuia la 100 de persoane.