MOTIVAREA deciziei CCR în cazul respingerii sesizării AUR privind „Legea austerității”

Curtea Constituțională a României a publicat Decizia nr. 357/2025 prin care a stailit că legea privind măsurile fiscal-bugetare, asupra căreia Executivul și-a angajat răspunderea în luna iulie, respectă exigențele Constituției.

CCR a respins, marți, sesizarea AUR în legătură cu legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului.

Executivul şi-a asumat răspunderea, în data de 7 iunie, în Parlament, pe primul pachet de măsuri fiscale. Ulterior, AUR a anunţat depunerea unei moţiuni de cenzură, care a fost respinsă pe 14 iulie.

VIDEOGeorge Simion, interviu în presa internațională, în ziua în care 10.000 de români au ieșit în stradă: „Dacă mai există dreptate, Georgescu va fi eliberat. Dacă nu orchestrau ei totul, ar fi câștigat alegerile”

23:04

INCIDENTTragedie în Bistrița-Năsăud. O femeie de 33 de ani a murit, iar fetița ei de 3 ani a ajuns în stare gravă la spital, după ce au fost lovite de un autoturism

22:35

CCR: Legea criticată a fost adoptată în vederea consolidării sustenabilității financiare a României, iar atingerea acestei finalități va asigura corectarea durabilă a deficitului excesiv.

Autorii obiecției de neconstituționalitate precizează că deficitul bugetar excesiv este o problemă care ține de politica economică a Uniunii Europene, fiind reglementată de art.126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Prin urmare, măsurile de corecție a deficitului excesiv intră în sfera politicii externe a României, fiind parte a angajamentelor asumate de statul român în relația sa cu Uniunea Europeană. Stabilirea liniilor directoare ale politicii externe aparține Președintelui României, iar Guvernul are doar un rol executiv în această privință. Or, Guvernul a stabilit în mod unilateral, în expunerea de motive a legii, că scopul acesteia este corectarea durabilă a deficitului excesiv și consolidarea sustenabilității financiare, deși o asemenea orientare strategică nu poate fi decisă exclusiv de către executiv, fără implicarea și acordul președintelui, care este autoritatea competentă pentru angajarea statului în plan extern.

Curtea a mai constatat că proiectul de lege vizat are ca scop adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și, chiar dacă modifică mai multe acte normative, inclusiv OUG nr. 77/2009 privind jocurile de noroc, reglementările respective sunt justificate de obiectivul unic al creșterii veniturilor statului. Așadar, complexitatea tematică nu contravine art.114 din Constituție, deoarece toate modificările sunt subsumate aceluiași scop: consolidarea sustenabilității financiare. Chiar dacă în alte cauze Curtea a sancționat caracterul eterogen al unor proiecte promovate prin angajarea răspunderii, în cazul de față a apreciat că există coerență și unitate în reglementare.

Curtea a reiterat că angajarea răspunderii este un instrument constituțional legal, iar controlul CCR nu privește oportunitatea deciziei guvernamentale, ci doar conformitatea cu normele fundamentale.

Referitor la absența urgenței, Curtea a reținut că, deși deficitul bugetar era cunoscut din anii anteriori, perpetuarea problemei și agravarea sa justifică adoptarea unor măsuri cu maximă celeritate. Întrucât ordonanța de urgență nu poate fi folosită pentru introducerea contribuției de sănătate aplicabile pensiilor, Guvernul avea la dispoziție doar procedura angajării răspunderii. Astfel, chiar dacă unele prevederi ale legii intră în vigoare mai târziu, acest lucru nu afectează caracterul urgent al măsurilor esențiale. În concluzie, Curtea a constatat că toate criticile formulate în raport cu articolele 1, 61, 80, 91 și 114 din Constituție sunt neîntemeiate.

Autorii obiecției de neconstituționalitate susțin că legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului introduce modificări fiscale majore fără o motivare clară și fără o consultare publică adecvată, încălcând astfel principiul proporționalității. Se reclamă lipsa unei evaluări a alternativelor mai puțin restrictive, a măsurilor compensatorii pentru categoriile vulnerabile și a unei perioade de tranziție, ceea ce ar afecta negativ drepturile fundamentale ale cetățenilor. Aceste critici sunt formulate în termeni generali și vizează legea în ansamblul său, fără a identifica norme concrete, ceea ce face imposibilă o analiză punctuală din partea Curții Constituționale.

Curtea a respins criticile, arătând că aspectele invocate țin de opțiuni de politică fiscală și nu de probleme de constituționalitate. În privința motivării din expunerea de motive, Curtea a reiterat că aceasta nu face obiectul controlului său și că rolul ei este unul auxiliar, de interpretare a legii. Referitor la consultarea publică, Curtea a subliniat că aceasta nu este o exigență constituțională, ci doar o opțiune reglementată de Legea nr. 52/2003, lege care nu se aplică inițiativelor legislative promovate prin angajarea răspunderii Guvernului. Prin urmare, critica privind lipsa dezbaterii publice nu poate fi fundamentată pe normele constituționale.

Motivarea CCR poate fi consultată AICI. 

AUTORUL RECOMANDĂ:

Nicușor Dan a promulgat pachetul 1 cu măsuri fiscal-bugetare

Liber la AUSTERITATE. CCR a respins sesizarea AUR. Legea merge la promulgare/ Motivarea deciziei