PACEA DE LA COTROCENI înainte de cel mai important meci extern al anului. Mizele mandatului cu care Băsescu merge la Consiliul European

Redactor:
Alina Matis
Redactor:
Anca Simina
Președintele Traian Băsescu a decis: nu îl va delega pe Victor Ponta să meargă săptămâna viitoare în locul său la Bruxelles, la Consiliul European în care se discută bugetul UE pe șapte ani.

Președintele Traian Băsescu a decis: nu îl va delega pe Victor Ponta să meargă săptămâna viitoare în locul său la Bruxelles, la Consiliul European în care se discută bugetul UE pe șapte ani. Mutarea lui Băsescu vine după două întâlniri cu Ponta pe această temă la Palatul Cotroceni în care cei doi au părut dispuși să coabiteze și să evite conflictele frontale, în ciuda campaniei electorale.

De altfel, tonul pacifist a fost păstrat și după întâlnirea de la Cotroceni, în care s-a decis ca Băsescu să meargă la Bruxelles.

„Domnia sa m-a anunțat că, ținând cont de situația europeană, dorește și preferă să participe personal la Consiliul European pentru a susține poziția României. Am luat act de decizia președintelui și domnia sa va participa la Consiliul European (…) Nu trebuia să îmi dea explicații, știți părerea mea despre cine cred că ar trebui să participe, dar decizia Curții Constituționale a spus foarte clar și nu cred că România are nevoie, în momente de asemenea crize la nivel european, de o criză pe plan național, motiv pentru care atitudinea mea va fi și în continuare constructivă”, a declarat premierul Victor Ponta după discuția cu Băsescu. Mai mult, el a spus că președintele i-a propus să meargă împreună la Consiliu, însă ideea a fost abandonată pentru că un astfel de gest ar fi putut crea confuzii.

Miza ocupării scaunului de la Bruxelles pe 22 și 23 noiembrie are efecte în campania internă: defilarea înainte de parlamentare cu miliardele europene pe care România ar urma să le obțină, pe hârtie, din 2014 până în 2020 . Surse politice au declarat pentru gândul că, în ciuda coordonării defectuoase la nivel înalt din ultimele luni în privința negocierilor pe bugetul UE, sumele pe care România le-ar putea obține nu vor coborî sub pragul actual de 35,5 miliarde de euro. Este și motivul pentru care Băsescu nu a dat niciun pas înapoi, în ciuda argumentului lui Ponta că cel care gestionează problema bugetului este Guvernul.

Calculele interne riscă însă să fie date peste cap la Bruxelles. Ultima propunere de buget a președintelui Consiliului, Herman van Rompuy, prevede tăieri de 30 de miliarde din cele 399 destinate coeziunii, ceea ce va afecta, inevitabil și România. Scăderi și mai drastice cer și țări ca Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Austria sau Suedia, dinspre care vin semnale tot mai clare că bugetul UE nu se va tranșa la acest summit, ci mai degrabă la începutul anului viitor. Victor Ponta a insistat, în intervenția sa de la Guvern, asupra faptului că nu poate fi acceptată propunerea recent prezentată de președintele Consiliului Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, și care implică scăderi de fonduri atât pentru politica agricolă comună, cât și pentru politica de coeziune și introducerea unor criterii noi, defavorabile României, de stabilire a alocațiilor. El a arătat că, dacă va fi cazul, pentru această propunere defavorabilă România își va exercita dreptul de veto.

Țările cu greutate vor să taie din fonduri

Aflate în faza finală, negocierile pe buget se vor duce la sânge. Angela Merkel insistă pentru o discuție rapidă, pentru ca discuțiile să poată avansa cât mai curând spre teme ca uniunea bancară, noua Zonă Euro sau problema greacă.

Propunerea făcută de Comisia Europeană în luna iunie pentru următorul cadru financiar multianual prevede 1.033 de miliarde de euro în credite de angajament și 987 miliarde euro in credite de plată pentru perioada 2014-2020. Prin comparație, bugetul UE pe anul 2011 a fost de 140 de miliarde de euro, în timp ce suma bugetelor statelor membre pentru același an a fost de 6.300 de miliarde de euro, potrivit datelor Comisiei Europene.

De cealaltă parte, președinția cipriotă a Consiliului UE a venit, în contraproiectul său de buget, cu varianta unei reduceri de cel puțin 50 de miliarde de euro. Totodată, președintele Consiliului, Herman Van Rompuy, a propus o tăiere de 75 de miliarde. Nici una dintre aceste soluții nu este însă agreată în grupul „Prietenilor Coeziunii”, format din țări, ca și România, net beneficiare de fondurile structurale și de coeziune.

Parlamentul European, care susține propunerea Comisiei, spune că vrea un acord asupra bugetului 2014-2020 cât mai curând posibil și aruncă în avans vina pentru orice întârzieri asupra Consiliului. În cazul în care scenariile pesimiste se adeversesc și nu se obține un buget multianual până la sfârșitul acestui an, se păstrează plafonul bugetului din anul precedent.

La nivel statelor membre, Marea Britanie cere o scădere drastică a contribuțiilor țărilor mari și, implicit, o tăiere de minimum 150-200 de miliarde de euro față de propunerea Comisiei, amenințând cu folosirea dreptului de veto. Cu un veto, pentru diverse alte motive, amenință însă și Franța, Olanda, Austria, Danemarca și Suedia.

Situația la nivel european este atât de tensionată, încât, potrivit informațiilor obținute de gândul, există un mare risc ca negocierile să fi ajuns într-un punct mort și să facă imposibilă adoptarea unui buget până la finele anului. Mai mult, cutuma arată că e nevoie de cel puțin două summituri pentru a ajunge la consens pe tema bugetului. Dacă nu se poate lua o hotărâre pentru cadrul bugetar pe șapte ani, banii vor fi negociați de la un an la altul, variantă defavorabilă pentru statele mici. Un precedent există: situația din anii ’70-’80.

„După părerea multora, nu se va ajunge la un consens (săptămâna viitoare, n.red.), pentru că probabil că Marea Britanie va zice ‘nu’. Mai este o încercare la Consiliul European din decembrie, consiliul obișnuit”, a declarat pentru gândul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE, calitate din care prezidează un grup de lucru intern, ce are în subordine comisiile de buget, control bugetar, politică regională, politică agricolă comună și politică de pescuit din Parlamentul European.

Referitor la conflictul dintre principalii beneficiari și principalii contributori din UE, europarlamentarul PDL Marian Jean-Marinescu a subliniat că există o cale de a ieși din impas: „Cea mai bună soluție ar fi să avem o politică de coeziune în care să cheltuim foarte bine și atunci se vor uni cele două păreri”, a declarat eurodeputatul. Același lucru l-a afirmat, pentru gândul, și comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, prezent recent la București cu ocazia Congresului PPE.

Ce cere România și cum negociază

Pentru România, obiectivul numărul unu este să obțină pentru cei șapte ani, măcar pe hârtie, un profit mai mare de 26,5 miliarde de euro față de cât dă Uniunii prin contribuții. Momentan, din cauza absorbției extrem de reduse, la care se adaugă corecțiile aplicate de Comisie ca sancțiuni, iese în pierdere.

Teoretic, alocările pentru 2007-2013 au ajuns la 35,5 miliarde de euro, în timp ce contribuția este de aproape 9 miliarde pe an. Rata de absorbție extrem de redusă, sub 10%, face ca în realitate, România să dea UE mai mult decât primește. Sumele alocate fiecărei țări se vor stabili însă abia după tranșarea bugetului la nivelul întregii Uniuni.

Cu cât a contribuit România la bugetul UE în 2011. Sursă: Parlamentul European

Ca să obțină cât mai mult, România s-a raliat propunerii Comisiei Europene: un buget UE de 1.033 de miliarde de euro din care așa-numitele fonduri structurale pentru țările nou-intrate reprezintă cam o treime. Scenariul acesta are însă opozanți importanți, primul fiind Marea Britanie.

Două sunt politicile considerate prioritare la București: Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. Pentru Coeziune, convenabilă ar fi menținerea așa-numitului capping, procentul de alocare a fondurilor. Potrivit ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, „capping-ul de 2,5% reprezintă un minim acceptabil pentru România”. În privința Politicii Agricole Comune, ținta ar fi alocările mai mari pentru dezvoltare rurală. Riscul este însă încercarea unor state de a impune regula ca fiecare țară să primească bani în funcție de cât a reușit să absoarbă în exercițiul bugetar anterior, o legătură etichetată de Orban drept „absolut inacceptabilă”.

De altfel, după întâlnirea de la Cotroceni, Victor Ponta a spus că i-a prezentat președintelui discuțiile avute până în prezent de Guvern privind bugetul comunitar 2014-2020, insistând asupra faptului că nu poate fi acceptată propunerea recent prezentată de președintele Consiliului Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, și care implică scăderi de fonduri atât pentru politica agricolă comună, cât și pentru politica de coeziune și introducerea unor criterii noi, defavorabile României, de stabilire a alocațiilor. El a arătat că, dacă va fi cazul, pentru această propunere defavorabilă România își va exercita dreptul de veto.

Scenariul vehiculat în acest moment la Bruxelles include regula ca țările care nu au absorbit peste 60% în anii trecuți să nu obțină creșteri peste pragul de 15% față de sumele actuale.

Unul din argumentele cu care România încearcă să pareze sunt corecțiile financiare pe care le are de plătit oricum, ca sancțiune. Al doilea este acela că rata de absorbție finală se va cunoaște abia la sfârșitul anului 2015, mult după aprobarea bugetului multianual.

 

Cât a cheltuit UE în România în 2011. Sursă: Parlamentul European

 

Ponta cu grupul de lucru, Băsescu cu mandatul

Punerea de acord a lui Băsescu cu Ponta pe subiectul negocierilor pe viitorul cadru financiar multianual a venit însă în ultimul ceas, mult după ce alte state membre își tranșaseră pozițiile. La Consiliul informal din octombrie, președintele a plecat la Bruxelles fără ca guvernul să-i fi înaintat oficial vreun document în care să actualizeze strategia de negociere.

Primul memorandum în acest sens a fost aprobat de executiv abia pe 6 noiembrie, după discuțiile tehnice cu oficialii europeni la care, pe scaunul României au stat fie ministrul Leonard Orban, fie secretarul de stat al MAE la acel moment, Luminița Odobescu.

Un semnal negativ dinspre Bruxelles a venit în septembrie, când Angela Martinez-Sarasola, șefa Unității pentru România a Directoratului General pentru Politică Regională al Comisiei Europene (DG REGIO) a reclamat premierului, într-o scrisoare, că lipsesc viziunea și abordarea strategică a guvernului în legătură cu poziția de negociere a României.

Efectul a fost o nouă comisie. În octombrie, Ponta și-a făcut la guvern un consiliu de miniștri care să stabilească poziția finală a României. Ultimul cuvânt îi aparține însă lui Băsescu, desemnat printr-o decizie a Curții Constituționale, unic reprezentant al României în politica externăm, care, potrivit judecătorilor CCR, își poate delega mandatul doar ca un act de voință proprie.

Pe stadion doar cu vaccin sau test! Premierul a anunţat condiţiile ca fanii să intre...
Loredana Groza, prinsă de paparazzi BEATĂ MANGĂ. Ce alte vedete din România s-au luat la...
FOTO. Anca Țurcașiu, apariții fără inhibiții! Imaginile cu ea la mare, la 50 de ani
GRAVIDA? „Aproape că am căzut din picioare” Anca Serea, declarațiile momentului! E vorba de SARCINA...
Stelistul Chitoșcă și rapidistul Ciuculescu s-au luat la bătaie! Scandal monstru la Survivor România! Imagini...
Pericolul major care amenință planeta. Acum e oficial, aplicațiile de tip Waze ar putea deveni...
VIDEO Atenţie, cade! Momentul în care un balcon ticsit de invitaţi se prăbuşeşte pe stânci,...
BANCUL ZILEI – O partidă feroce de 53X în patru
Job-ul pentru care poți fi plătit cu 22.000 de euro pe lună și nu necesită...
Loredana Groza, prinsă de paparazzi BEATĂ MANGĂ. Ce alte vedete din România s-au luat la...
Au furat TUNUL direct de pe fundul mării! „Au crezut că ar fi o piesă...
Alimentul care a fost numit după Benone Sinulescu. Se vinde ca pâinea caldă în România
Cum faci acasă cea mai gustoasă prăjitură cu cireșe și bezea. Ingredientul care nu trebuie...
După primul satelit și primul om în spațiu, rușii mai dau o lovitură. E uluitor...
Flavia Groșan, medicul care tratează bolnavi de COVID-19 după scheme de tratament proprii, face un...
Cea mai periculoasă băutură alcoolică pentru ficat. Un român consumă 85 de litri anual
ULTIMA ORĂ. Cine au fost cei mai bine plătiţi români luna trecută. Vezi unde poţi...
Povestea antreprenoarei care a creat împreună cu soţul său un adevărat imperiu în România. Totul...
Inchide