Ponta: În opinia FMI, sprijinirea persoanelor cu credite va crește creditarea și consumul

Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creștere a creditării și a consumului, a declarat, marți, premierul Victor Ponta.

„Măsura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioadă de doi ani, din punctul de vedere al FMI va conduce la o creștere a creditării, a consumului”, a spus Ponta.

Luni seara, la finalul discuțiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informațiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeșalonare.

APĂRARE Răzvan Pîrcălăbescu, șeful Romarm, întâlnire cu Simion la BSDA. Declarații explozive: „Romarm este compania tuturor românilor”

00:39

FLASH NEWS Ministrul Securității Naționale din Israel, Ben Gvir: „Am avut mulți inamici – romanii, naziștii, Hamas și Iran. Toți au încercat să ne distrugă”

00:02

Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populația cu venituri sub medie și credite bancare ar putea duce la reeșalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014.

Agenția MEDIAFAX a anunțat, la 24 ianuarie, că Guvernul vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub medie care obțin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiții stabilite de stat, cu prelungirea scadenței până la doi ani.

Potrivit unui proiect prezentat atunci, statul urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 350 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeșalonare.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat, însă, luni că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.

Potrivit calculelor lui Voinea, impactul peste doi ani va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor.

El a arătat că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie.

În aceste condiții, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilități.

Sistemul este opțional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunțat că ar fi încheiat vreo înțelegere cu instituțiile de credit.

Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe, prima dintre acestea restricționând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

Practic, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricționează modalitățile de restructurare pe care le practică băncile.

Operațiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate și nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligațiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

„Doar principalul se înjumătățesc, nu și dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii și ea trebuie plătită integral”, a precizat Voinea.

Banca trebuie să asigure prelungirea duratei inițiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligațiile de plată, adică cel mult doi ani.

Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiția ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat în mai multe rânduri că Guvernul Ponta lucrează la un program de stimulare a consumului, cară să susțină creșterea economică din acest an.

Statul limitează, însă, accesul populației la un astfel de mecanism prin introducerea unui plafon privind venitul debitorului, care nu poate depăși venitul net mediu pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică.