Maria Stan
28.12.2018
Politică

Președintele REFUZĂ propunerea pentru noul șef de stat major al Armatei

Președintele REFUZĂ propunerea pentru noul șef de stat major al Armatei
Președintele Klaus Iohannis convoacă o nouă ședință CSAȚ pentru numirea unui nou șef de Stat Major al Armatei. Vezi de ce refuză șeful statului propunerea ministrului Apărării Naționale

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, actualul șef al Statului Major al Apărării.

„Mandatul generalului Ciucă se termină pe 31 decembrie. România nu poate să rămână fără șef al Armatei. Această situație generată de incompetența PSD trebuie rezolvată. După ședința CSAT, am rezolvat-o. Am luat decizia și am semnat și trimis spre publicare prin care se prelungește mandatul generalului Ciucă. Generalul Ciucă, un soldat competent, cu rezultate din cele mai frumoase. Bine ar fi fost ca această chestiune să își fi găsit mai repede soluționarea, dar cred că Armata Românie trebuie să știe cine o conduce și cum o conduce”, a declarat Iohannis, care nu a ratat ocazia să critice PSD.

„S-a terminat ședința CSAT pe care am convocat-o. A existat un singur punct pe ordinea de zi, la cererea ministrului Apărării, care viza diferite schimbări pe funcții din conducerea Armatei. Această propunere făcută nu respectă rigorile legii. În consecință, CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării. O situație foarte neplăcută care arată o dată în plus că PSD nu e capabil să gestioneze problemele mari ale țării. În situația în care am ajuns, practic, nu există o propunere valabilă pentru persoana care va prelua funcția de Șef al Statului Major al Armatei”, a mai spus Iohannis.

Propunerea principală a fost generalul locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și UE.

„În temeiul prevederilor art. 92 alin. (1), art. 94 lit. c) și ale art. 100 din Constituție, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, luând act de lipsa unei propuneri de numire, potrivit legii, în funcția de șef al Statului Major al Apărării, reținând necesitatea asigurării continuității conducerii armatei, în condițiile în care mediul regional și internațional de securitate se află în continuă schimbare și având în vedere rezultatul dezbaterilor din cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 decembrie 2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 28 decembrie a.c., decretul privind prelungirea mandatului de șef al Statului Major al Apărării cu un an domnului general Ciucă Gheorghe Nicolae-Ionel, numit prin Decretul nr. 950/2014,” se precizează pe site-ul președinției.

Articolele invocate de președinte sunt:

Art 92 alin (1), Constituție: Președintele României este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Art 94 lit. c), Constituție: numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;

Art 100, Constituție. (1) În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența decretului.

Ministrul Apărării Gabriel Leș consideră că președintele nu a avut argumente când i-a refuzat propunerile și va veni în ianuarie cu o nouă variantă.

„Nu are argumente, nu a avut. Doar că nu sunt legale, fără să spună de ce nu sunt legale.(…) L-am întrebat ce e nelegal,” a declarat ministrul Gabriel Leș, la Antena 3.

Propunerea pentru funcția de șef al Statului Major a fost Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și UE. Dar pentru ca acesta să poată ocupa funcția, trebuia să fie șef de Stat Major al unei categorii de forță. Pentru acest lucru, ministru a propus mutarea sa în funcția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre, deținută în prezent de generalul maior Dumitru Uifălean, iar acesta din urmă să ia locul generalului Scarlat în poziția de reprezentantul militar al României la NATO și UE.

„Mi-a spus că nu accept să muți oameni de ici colo, că sunt pe unde sunt>>,” a dezvăluit ministrul.

Gabriel Leș atrage atenția că șeful statului nu poate semna decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, deoarece nu există un aviz al premierului și nici o propunere a ministrului Apărării în acest sens.

„Sunt foarte curios cum. Să vedem pe chestiuni legale. Și propunerea de prelungire se face de către ministrul Apărării,” explică Leș, care va veni cu o nouă propunere după 31 decembrie 2018, când expiră mandatul generalului Ciucă.

Nici premierul Viorica Dăncilă nu crede că președintele a respectat legea când a respins propunerile pentru șeful de stat major în ședința CSAT, fără explicații.

„În privința CSAT, potrivit prevederilor legii 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, președintele nu are atribuția de a prelungi mandatul șefului Statului Major al Apărării. Atât numirea, cât și eventuala prelungire a mandatului se face numai la propunerea ministrului Apărării, cu avizul primului ministru, iar în ședința de astăzi nu a fost discutată posibilitatea acestei prelungiri. Așadar, decretul anunțat de președinte considerăm că nu respectă condițiile de legalitate și creează premisele unui conflict juridic de nmatură constituțională,” a declarat premierul Viorica Dăncilă la începutul ședinței de guvern.

„Aș vrea să fie foarte clar – nu vorbim aici despre persoane, ci strict despre respectarea legii. Președintele nu a explicat refuzul în ședința CSAT,” a adăugat Dăncilă.

 

De altfel, premierul Viorica Dăncilăs-a plâns că președintele a refuzat să stea de vorbă cu ea despre numirile de la Dezvoltare și Transporturi și i-a spus că le va refuza din nou.

„Președintele a confirmat azi, încă o dată, dacă mai era nevoie, că nu poate să își exercite rolul constituțional de mediator. Fiecare ieșire are puternice accente politice, singura preocupare e să atace PSD. I-am solicitat o discuție în privința numirii miniștrilor Dezvoltării și Transporturilor. Era firesc să avem o decizie în acest sens de îndată ce CCR a arătat că trebuie să avem decizie. Președintele mi-a spus că nu va da curs celor două propuneri, fără nicio explicație, dând dovadă că vrea blocarea activității Guvernului.” 

„Președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării în data de 28 decembrie a.c., începând cu ora 12:00, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza solicitările ministrului Apărării Naționale referitoare la ocuparea unor posturi în conducerea Armatei României”, a precizat Administrația prezidențială într-un comunicat remis Mediafax.

Miercurea trecută, ministrul Apărării Naționale Gabriel Leș anunța că nu va prelungi mandatul actualului șef al Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, care se încheie în 31 decembrie 2018. Leș nu a precizat pe cine va propune în locul lui Ciucă.

„Nu voi prelungi acest mandat al șefului Statului Major al Apărării. Legea prevede un mandat de patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui mandat. Din ceea ce m-am uitat eu în arhive, a fost o singură situație în care s-a prelungi mandatul unui fost șef al Statului Major al Apărării și am dorit să mențin aceeași cutumă. Nu vreau să ajung să vă spun care este părerea mea despre generalul Ciucă, pentru că am lucrat cu dânsul aproape doi ani, știu capacitățile domniei sale, știu ce a făcut pentru Armata României și ce poate face,” a declarat Gabriel Leș, la Antena 3. Ministrul nu crede că președintele va refuza propunerea pentru noul șef.

„Nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Discutăm de Armata României și despre un mandat care este la încheiere în acest moment. Nu cred că mă pot gândi la așa ceva din partea președintelui”.

Potrivit legii, șeful Statului Major al Apărării, care este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din Armată, este numit de Președintele României, la propunerea ministrului Apărării Naționale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcția de șef al Statului Major al Apărării poate fi numit locțiitorul acestuia sau unul dintre șefii categoriilor de forțe ale armatei.

Ministrul Apărării Naționale are trei variante de înlocuitor pentru Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei.

„Expiră un mandat în 31 decembrie, mandatul de 4 ani al șefului Statului Major al Armatei expiră. Conform legii, la propunerea ministrului, în anumite condiții, poate propune prelungirea până la un an. Hotărârea mea a fost să nu prelungesc. Nu am nicio problemă cu nimeni pe chestiunea aceasta, dar odată prelungind, cineva ar putea spune că nu există resursă umană pentru un șef al Statului Major al Armatei șamd. Ori cel pe care îl propun acum, pentru că am două sau trei variante, conform legii, este unul care, după ce-și va termina mandatul, va merge direct acasă pentru că va face vârsta de pensionare”, a declarat Gabriel Leș pentru Mediafax.

Una dintre variantele ministrului este generalul locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și UE. O a doua variantă anunțată de ministru este Ovidiu-Liviu Uifăleanu, actualul șef al Statului Major al Forțelor Terestre.

„Cutuma este următoarea, de două ori șef de la Forțele Terestre, odată de la Naval, o dată de la Aviație, este după numărul de militari. Ca și cutumă, acum ar mai trebui încă o dată de la Forțele Terestre. Sunt de aici două sau trei persoane printre care și domnul Scarlat, da. Până acum, nu s-a practicat acest lucru, foștii șefi ai Statului Major al Armatei nu au avut prelungire. Normal că tot ceea ce înseamnă propunere de general cu 3 sau 4 stele se face cu avizul CSAT, era logic să-l propunem la CSAT,” a explicat Leș.

Ultima ședință CSAȚ a avut loc pe 19 decembrie, după ce reuniunea din 11 decembrie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost suspendată de șeful statului.

În cadrul ședinței, a fost analizat și aprobat Conceptul de constituire pe teritoriul României a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est. Membrii Consiliului au analizat și aprobat înființarea Comandamentului Apărării Cibernetice, în subordinea Statului Major al Apărării, care va permite realizarea unei structuri funcționale de nivel strategic, capabile să gestioneze și să răspundă rapid la amenințările cibernetice, pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare și a stării de război, arată documentul menționat.

Totodată, a fost aprobat Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru anul 2019, principalul document de lucru al Consiliului, necesar realizării obiectivului constituțional cu care este învestit, respectiv organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc domeniul apărării țării și securității naționale.

La finalul ședinței din 19 decembrie, au fost avizate și propunerile de buget pentru anul 2019 ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale.

 

Inchide