Răspunsul MAE pentru românii din străinătate care nu au putut vota. Corlățean: „Nu am găsit motive de sancțiuni”

La cinci zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, minsitrul de Externe, Titus Corlățean, a anunțat că nu va lua nicio sancțiune pentru problemele de la secțiile de votare din diaspora, „pentru că nu a găsit motive”.

Pe de altă parte, ministrul a anunțat că în turul doi se vor pune în aplicare deciziile Biroului Electoral Central și al Biroului Electoral din Străinătate pentru a fi ușurată procedura de vot. Astfel, numărul cabinelor de vot și al ștampilelor va fi suplimentat până la maximul de șapte, acolo unde a existat un număr mare de votanți.

În plus, declarațiile pe propria răspundere vor putea fi descărcate online și completate în afara secției de votare.

„Am transmis instrucțiuni extrem de serioase șefilor de misiuni de a pune în practică deciziile BEC și BES. Vom folosi la maximum personalul din ambasade. Am decis și suplimentarea numărului de cabine de vot, ștampile de vot la maximul de șapte. Să fie maximul oriunde e necesar”, a declarat Corlățean, după o ședință cu ambsadorii și consulii.

POLITICĂ Nicușor Dan, detalii despre discuția cu Donald Trump. Ce se întâmplă cu trupele americane din Europa: „Noi ne-am făcut bine temele”

23:05

EXCLUSIV Deputatul AUR Mugur Mihăescu explică de ce nu o să ajungem la alegeri anticipate și susține că UE le împiedică

23:01

Potrivit lui Titus Corlățean, măsurile luate vizează fluidizarea procesului de votare în străinătate și asigurarea condițiilor pentru ca românii care doresc să își exprime votul să o facă, cu respectarea „exigențelor de a descuraja orice tentativă de vot multiplu”.

Titus Corlățean a ținut să precizeze că „operațiunile de votare în străinătate, în ceea ce privește competențele MAE, au decurs în condițiile și cu respectarea legii”.

În plus, ministrul de Externe a anunțat și că s-a decis „constituirea unei echipe, la dispoziția Biroului Electoral pentru Străinătate (BES), formată din diplomați și tot personalul din ambasade și consulate, dar și din centrala MAE, pentru completarea birourilor secțiilor de votare”.

Titus Corlățean a participat, vineri, la o întâlnire de lucru a conducerii MAE cu ambasadorii din Germania, Marea Britanie, Austria, Franța, Republica Moldova, precum și cu ambasadorii și consulii generali din Spania și Italia pentru a face o analiză a desfășurării primului tur de scrutin în străinătate și privind măsurile concrete care trebuie puse în practică, în limitele competențelor legale atribuite Ministerului de Externe.

Care a fost, în realitate, marea problemă la secțiile de votare din diaspora

Potrivit BEC, au existat, în străinătate, 294 de secții de votare și 161.054 de oameni care au reușit să voteze. Pe lângă aceștia, alte câteva mii au rămas în stradă și nu au putut vota. Diferența față de primul tur al alegerilor din 2009 este majoră, la momentul respectiv prezentându-se la urnele din diaspora 95.068 români și 147.754 în turul al doilea.

Gândul a prezentat vineri „matematica” votului diasporei. Marea problemă, care a reieșit în urma calculelor, a fost, de fapt, neadaptarea numărului de secții, cabine, ștampile și observatori la creșterea numărului de români (consemnată inclusiv de Institutul de Statistică și de guvernele țărilor-gazdă) din 2009 și până acum. În Londra, spre exemplu, numărul de secții a rămas același în 2014 față de 2009, cu toate că numărul românilor din Marea Britanie, cei mai mulți aflându-se în zona capitalei engleze, s-a dublat.

Astfel, potrivit calculelor gândul, în cazul Institutului Cultural Român din Londra, unde s-a înregistrat una dintre cele mai grave situații din străinătate, un simplu exercițiu în care înmulțim totalul minutelor în care s-a putut vota (840), cu numărul ștampilelor (5) și împărțim rezultatul la numărul de români care au reușit să voteze aici în primul tur al scrutinului prezidențial, reiese că a fost nevoie de 2,6 minute pentru un vot.  Aceasta, în condițiile în care mii de oameni nu au mai ajuns să voteze.