Revolta deputatului cu 5 mandate. „Dacă strigi în autobuz ‘ăla e hoțul” și ‘ăla e parlamentarul”, lumea l-ar înjura pe parlamentar”

Cei care dețin recordul în materie de mandate în Parlament sunt senatorul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (PSD) și deputatul Márton Árpád (UDMR). Aceștia au fost aleși în Legislativ începând cu anul 1990, adică se află la al șaptelea mandat, ceea ce înseamnă că nu au ratat niciodată alegerile parlamentare.

Pe locul doi, cu câte șase mandate la activ, se află, printre alțiii, Ioan Oltean (PNL, Bistrița Năsăud) și László Borbély (UDMR, Mureș), ambii hotărâți, însă, să lase locul lor în politică celor mai tineri. De cinci ori a fost ales până acum și liberalul Mircea Man, care ar mai candida o dată, însă așteaptă decizia partidului, a colegilor.

Mircea Man (PNL): „La 26 de ani n-am știut cum am ajuns parlamentar, am fost efectiv trimis. (…) Mi-am dat demisia”

După mai bine de două decenii în Parlament și cu dorința de a candida în continuare pentru un scaun în Legislativ, deputatul UDMR de Covasna, Márton Árpád, spune că decizia de a rămâne în cărți se datorează, probabil, faptului că atât liderii partidului, cât și cetățenii au fost mulțumiți de realizările sale. Ba chiar în două rânduri a fost ales de cetățenii din Covasna nominal, printr-un scrutin care a avut loc în tot județul, reușind să-i convingă că merită să-i reprezinte la București.

„Trebuie să vă spun că în 2000 și în 2004 candidații pentru județul Covasna au fost aleși printr-un scrutin la nivelul întregului județ. Deci aveam în localitate câte una sau mai multe secții de votare, eram vreo 20 de candidați, ca la alegerile parlamentare, și s-au ales oamenii nominal. Și am reușit de două ori prin acest sistem”, a declarat Márton Árpád pentru Gândul.

Un alt parlamentar, tot cu șapte mandate aproape de final, a găsit și el explicația pentru prezența neîntreruptă pe scaunul de la Senat. „Am muncit întotdeauna pe brânci, și în organizație, și în Parlament”, a explicat liberalul Cristian Rădulescu, sugerând că n-ar refuza nici al optulea mandat, dar că deocamdată se lasă pe mâna partidului.

„Eu consider că de la o legislatură la alta cine își face treaba acumulează experiență și atunci din partea partidului există necesitatea ca experiența asta să fie folosită”, apreciază Rădulescu.

Tot de la liderii partidului așteaptă o decizie și deputatul PNL Mircea Man care declară că „dacă partidul, colegii, primarii o să spună să candidez, candidez, dacă nu, am profesia mea și știu ce am de făcut”.

Despre începuturile sale în politică, Man își amintește că prima dată a ajuns în Parlament atunci când era foarte tânăr și că nici nu și-a dat seama bine ce se întâmplă cu el.

„La 26 de ani n-am știut cum am ajuns parlamentar, am fost efectiv trimis, eram un inginer mai bun decât alții și am fost trimis. Și în ”92 mi-am dat demisia pentru că am spus ‘Nu pot să fiu parlamentar” și credeți-mă, eram lângă Petre Roman și lângă Babiuc și Severin și ce era acolo. Și mi s-a spus ‘Hai, că trebuie să te creștem”. Am zis că nu, eu o să mă cresc singur”, povestește liberalul prima lui experiență din Legislativ.

În prag de scrutin parlamentar, ales până acum de cinci ori în Parlament, Mircea Man susține, totuși, că în astfel de cazuri nu e vorba despre orgolii personale: „Deci cred că dacă cineva mi-ar spune astăzi, ‘du-te acasă și rămâi acolo”, aș face-o, dacă e pentru țara mea. Deci nu despre asta e vorba”.

În vreme ce unii încă așteaptă din partea liderilor o decizie prin care să le fie folosită „experiența” în câmpul politic, alții s-au hotărât deja că nu mai vor să candideze la alegerile parlamentare. Printre deputații cu vechime de șase mandate în Legislativ care la scrutinul următor spun că nu se vor mai afla pe listele UDMR se află și László Borbély. „A fost bine, a fost frumos, a fost de ajuns. Eu am decis acum doi ani, când am și anunțat, în 2014, că nu mai candidez. Sunt aici, Slavă Domnului, politicieni care pot să ducă mai departe ce am făcut noi timp de 26 de ani”, a spus acesta pentru Gândul.

Tot cu șase mandate în Parlament vrea să rămână și liberalul Ioan Oltean, care declară scurt că a lăsat-o mai moale cu politica și că nu mai vrea să candideze încă o dată. „Nu mai candidez, nu, nu, mi-a ajuns, îi las pe alții mai tineri decât mine să facă ei treabă”, a răspuns scurt Oltean întrebărilor legate de candidatura la alegerile din toamnă.

Chiar dacă declară că nu-l mai interesează scrutinul parlamentar și nici politica, în mare măsură, liberalul a fost validat la începutul lunii în în componența noului Birou Politic Județean al organizației Bistrița-Năsăud. Toate acestea în ciuda criteriilor de integritate pe care PNL-ul le-a impus membrilor săi și pe care deputatul, recent trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul ANRP, nu pare să le respecte cu atât de multă strictețe.

Mai puțin clară pentru toamnă se arată situația în cazul deputatului PSD Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz care, după șapte mandate în Parlament, spune că nu vrea să se pronunțe până când problema nu se tranșează la nivel de județ și nu se ia o hotărâre. „La nivel de intenție e în funcție de ceea ce pare că e ‘folosibil” la nivelul nostru de organizație”, a răspuns scurt Duvăz la întrebările Gândul.

Márton Árpád (UDMR): Votul uninominal a fost unul păgubos. S-a demonstrat că cetățeanul habar n-avea cu cine votează

Despre modificarea sistemului electoral și trecerea la votul pe liste începând cu alegerile din toamnă, spre deosebire de cel uninominal, „ruleta rusească”, așa cum a fost numit, care a fost aplicat în 2008 și 2012, cei mai mulți dintre parlamentarii cu vechime spun că este un lucru benefic, care ar putea duce la un Legislativ mai eficient și mai competent, pentru că, oricum, la parlamentare „în foarte, foarte, foarte puține cazuri alegătorul votează candidatul”, susține UDMR-istul Márton Árpád.

Acesta dă exemplul „votului păgubos” din 2012, în urma căruia, prin Partidul Poporului „s-a demonstrat că cetățeanul habar n-avea cu cine votează. Vă dau acel exemplu al PP-DD-ului. Cu excepția persoanei care a dat și numele acelui partid, nimeni n-a cunoscut pe nimeni dintre cei care au intrat în Parlament și au intrat cu un succes destul de mare la vremea respectivă”.

Chiar dacă s-a hotărât să nu mai candideze, deputatul UDMR László Borbély crede și el că sistemul votului pe liste este unul mai echilibrat care aduce modificări benefice: „Noi am spus din 2007, de când a fost introdusă această ‘ruletă rusească”, așa cum a fost denumită, și pe bună dreptate, cu colegiile uninominale, pentru că parlamentari cu 36 de voturi au ajuns în Parlament, ca să dau cel mai elocvent exemplu. Deci a fost un fiasco, după părerea mea, și Slavă Domnului, ne-am întors la acest sistem mult mai echilibrat, care reprezintă mult mai bine voința electoratului”.

Există, totuși, și parlamentari ca liberalul Mircea Man care cred că votul uninominal era cel care îl poate responsabiliza pe politician, concluzie trasă din proprie experiență: „Am fost la o întâlnire la care erau 5000 de oameni, și eu eram în mijlocul lor, și senatorul era pe stâlp. Și a venit un bătrânel, s-a urcat pe scenă și a zis că vrea să spună două cuvinte. Și a zis ‘domnul Man, dumneavoastră sunteți aici, ați fost între noi, și senatorul e pe stâlp, n-a fost niciodată, a fost o decizie politică, l-au numit acolo”, povestește senatorul.

Dincolo de sistemele de vot, PNL-istul crede că cel mai important lucru e ca din toamnă să avem un Parlament credibil, la care oamenii să nu se uite „ca la niște hoți”, și are pregătit chiar și un banc despre care spune că surprinde perfect realitatea din România.

„Puteți să mă înregistrați și să dați ceea ce spun eu. Am auzit un banc foarte sinistru și foarte trist. Că dacă între între un hoț și un parlamentar într-un autobuz în București ai intra și ai striga ‘ăla e hoțul” și ‘ăla e parlamentarul”, lumea l-ar înjura pe parlamentar, ceea ce nu e firesc într-o democrație”, explică Man.

Pe scurt, o metodă-minune nu există, încheie și senatorul liberal Cristian Rădulescu, care crede, totuși, că, dacă partidele își vor asuma să aleagă pentru parlamentare cei mai competenți candidați, sistemul pe liste este cel mai bun: „Dacă nu, devine o metodă la fel de proastă ca și cea uninominală”.

Cristian Rădulescu (PNL): „Neperformanța, în opinia mea, poate să apară și la mai puține mandate, și la mai multe mandate”

În timp ce parlamentarii „pe viață” arată că experiența în Legislativ este un avantaj de care formațiunile politice trebuie să profite, purtătorul de cuvânt al PNL, Adriana Săftoiu, a declarat recent că speră ca unii dintre colegii săi, cu trei mandate sau mai mult, să facă un pas în spate, în așa fel încât partidul să se poată reforma, și cu ajutorul unora dintre miniștrii Cabinetului Cioloș care „ar fi foarte bine” să ajungă pe listele PNL.

Nu de aceeași părere sunt, însă, unii dintre liberalii cu state vechi în Parlament, care sunt de acord că ar trebui reînnoită clasa politică, dar nu cu prețul sacrificării celor care știu deja cum merg lucrurile prin Legislativ.

„Deci și eu spun că trebuie reînnoită clasa politică, dar, din punctul meu de vedere, eu nu cred că putem lua niște oameni care nu au experiență și activitate, nu sunt prinși în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui județ, preocuprea pentru ceea ce este de făcut, și eu cred că m-aș duce mai degrabă spre ceea ce a spus domnul Bușoi: experiența cu tinerețea și trebuie o îmbinare între cele două. Mă scot pe mine din calcul la analiza asta, dar pot să dau multe exemple că nu e reușită acolo unde nu se utilizează experiența unor oameni, capacitatea de vot și a crește tineri”, a explicat liberalul Mircea Man poziția sa.

La rândul lui, senatorul PNL Cristian Rădulescu susține că, de fapt, nu anii de mandat sunt cei care trebuie cuantificați atunci când vorbim despre apariția pe listele scrutinului din toamnă, ci rezultatele parlamentarilor care nu depind prea mult de experiență.

„Doamna Săftoiu se referă, în general, la acei parlamentari care nu au confirmat, care nu și-au arătat interesul, care nu au servit din punct de vedere legislativ electoratul și principiile partidului. Neperformanța, în opinia mea, poate să apară și la mai puține mandate, și la mai multe mandate. Sigur că atunci când se manifestă după ce ai avut șansa să ai mai multe mandate este cu atât mai grav”, a argumentat Rădulescu.