Senatorii blochează arestările cu „INDICII TEMEINICE”

Senatorii au modificat Codul de procedură penală în sensul că sintagma „suspiciuni rezonabile” a fost înlocuită cu „indicii temeinice”, pentru votând 88 de senator, iar împotriva 26. Camera decizională este Camera Deputaților. 

„Măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârșit o faptă prevazută de legea penală”, se arată în amendamentul votat în Senat. 

„Am văzut un singur lucru, că o majoritate covârșitoare, 88 parcă, la 20. Deci înseamnă că toate grupurile parlamentare au votat pentru, ce se va întâmpla la Cameră vă vom spune când ajunge la Cameră”, a declarat premierul Ponta după votul dat în Senat. 

MESAJ Donald Trump a împărtășit, în glumă, planurile sale de viitor. „După Iran, învăț spaniola și candidez în Venezuela!”

23:06

CONTROVERSĂ Donald Trump a dezvăluit când s-a produs ruptura dintre SUA și NATO: „Totul a început cu Groenlanda”

22:41

Alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit motivației senatorilor care au inițiat amendamentul, noua formulare este „mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepția”.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de Procedură Penală, măsura arestării preventive față de un acuzat putea fi luată numai „dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de Procedură Penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiția de probe și indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

„Așa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepțională, o regulă, fiind suficientă existența unui simplu denunț ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătușe a acuzațiilor în fața presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancțiuni pentru încălcarea prezumției de nevinovăție prin afectarea imaginii persoanei”, se menționează în motivație.

Și Direcția Naționale Anticorupție (DNA) a reacționat față d propunerile de modificări la cele două coduri, apreciind că acestea ar afecta în mod sever statutul procurorilor.

„Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală inițiată de mai mulți deputați, Direcția Națională Anticorupție consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficiența DNA, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar”, se arată în comunicatul parchetului.

„Modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părțile interesate. De altfel, inițiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariția unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate”, arată DNA.

Reprezentanții direcției analizează în continuare modificările propuse la Codul de Procedură Penală.

Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiției ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăția dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura și scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condițiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei „numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârșit o infracțiune”.

Totodată, modificarea art. 224 și 225, prin excluderea denunțului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicție cu principiile procesului penal.

„Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situație de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătorești”, argumentează DNA.