Senatul României se reunește miercuri într-o ședință extraordinară în care senatorii urmează să ia act de două ordonanțe de urgență și să voteze un proiect legislativ, în calitate de cameră decizională. Ședința va începe la ora 12.00 și se va desfășura în format hibrid.
UPDATE:
Proiectul referitor la pensiile magistraților cerut de Crin Antonescu liderilor fostei coaliții a fost respins de senatori.
Din 88 de senatori prezenți, 74 au votat pentru respingere, patru împotrivă, șapte s-au abținut, iar trei nu au votat.
Știrea inițială
Pe de o parte, senatorii urmează să ia act de două ordonanțe de urgență adoptate de Guvern:
În ceea ce privește OUG inițiat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, aceasta a fost adoptată de Executiv marți, într-o ședință extraordinară. Referitor la PNRR, actul normativ prevede suspendarea, până la aprobarea de către Comisia Europeană a modificării PNRR, a încheierii sau emiterii contractelor/deciziilor/ordinelor de finanțare noi. Se pot face excepții în cazuri temeinic justificate atunci când Guvernul autorizează acest aspect printr-un memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite.
De asemenea, OUG mai prevede și suspendarea încheierii de angajamente legale și a atribuirii contractelor de prestări servicii sau de execuție lucrări noi, până la aprobarea Comisiei Europene a modificării PNRR.
Totodată, OUG mai stipulează și denunțarea unilaterală a contractelor din PNRR pentru care nu există proceduri de atribuire sau nu a fost comunicat rezultatul procedurii de achiziție publică până la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
Proiectele care au un progres fizic peste 30% pot continua doar dacă termenul de finalizare este de până la 31 august 2026. La polul opus, pentru investițiile care au un progres fizic de până la 30% trebuie obținută aprobarea Guvernului pentru a fi continuate, printr-un memorandum.
În ceea ce privește Programul „Anghel Saligny”, anul acesta nu se vor încheia angajamente legale pentru proiecte de investiții nou finanțate, cu excepția celor aprobate de Guvern printr-un memorandum.
Un alt proiect de pe ordinea de zi va fi cel cerut de Crin Antonescu în campania electorală și depus în Parlament de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, liderii Alianței „România, înainte!”, cea care l-a susținut pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale din 2025.
Mai exact, este vorba despre proiectul de lege privind pensiile magistraților. Sursele Gândul au precizat că acest proiect va fi respins de Senat, miercuri, astfel încât să nu se suprapună cu reforma pensiilor magistraților anunțată de Guvernul Ilie Bolojan.
Proiectul de lege a trecut deja de Camera Deputaților, acolo unde a primit 259 de voturi pentru, unul împotrivă, 25 de abțineri, iar un deputat nu a votat.
Inițiativa prevede, în esență, creșterea vârstei de pensionare a magistraților. În forma adoptată de Camera Deputaților, vârsta de pensionare ar fi urmat să crească direct la 65 de ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, s-ar fi putut pensiona la această vârstă doar magistrații care au o vechie de cel puțin 25 de ani numai în aceste funcții.
În forma adoptată de Camera Deputaților se mai preciza că magistrații „pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”.
Proiectul mai prevede și sancțiuni pentru cei care nu au îndeplinită vechimea necesară la împlinirea vârstei de pensionare.
„De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație şi Justiție, de la Curtea Constituțională şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizației de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, se arată în proiect.
În ceea ce privește reforma anunțată de Ilie Bolojan, Guvernul vrea să ridice perioada vechimii în muncă necesară pensionării de la 25 la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în funcții din justiție. Vârsta de pensionare este și în cazul acestei reforme tot 65 de ani.
În ceea ce privește cuantumul pensiei, proiectul anunțat de Ilie Bolojan prevede că pensia de serviciu a magistraților nu poate fi mai mare de 70% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate înainte de data eliberării din funcţie.
FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre
RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Nicușor Dan anunță că România va contribui la garanții solide de securitate pentru Ucraina