Superimunitate pentru judecătorii CCR: Pot fi urmăriți penal sau arestați doar cu acordul colegilor

„Judecătorii CCR nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, după ascultarea judecătorului în cauză”, potrivit proiectului de modificare a Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, inițiat de deputatul Minorităților, Adnagi Slavoliub.

Proiectul prevede că pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii CCR, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

ACTUALITATE Netanyahu și Trump vor discuta a doua fază a armistițiului din Gaza, în Florida. Cum vrea republicanul să restabilească legea și ordinea în enclavă

13:38

ACTUALITATE Anul 2025, unul fără precedent în Europa. Incendii devastatoare și inundații catastrofale în Spania. Ne vom obișnui cu dezastrele climatice?

13:28

„În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul justiției informându-l de îndată pe președintele CCR și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea Curții pentru urmărirea penală și arestare”, se arată în proiectul de lege.

Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului CCR adoptată cu votul a două treimi din membrii CCR.

În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții încetează de drept, potrivit sursei citate.

Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani, potrivit unui amendament propus în Comisia Juridică a Camerei Deputaților de deputatul PSD Florin Iordache și adoptat de aleși.

„După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen”, mai prevede proiectul de lege.

Legea adoptată aduce modificări și în ceea privește calcularea pensiei judecătorilor CCR.

„Judecătorii Curții Constituționale cu o vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior de cel puțin 25 de ani, indiferent de vârstă și de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute. Pentru fiecare an care depășește vechimea menționată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăși. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile aferente ale judecătorilor Curții Constituționale”, potrivit sursei citate.

Pensia de serviciu a judecătorilor CCR poate fi cumulată cu orice venituri realizate.

La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate, se mai arată în proiectul de lege.

Senatorii au adoptat acest proiect de lege în ședința de miercuri cu 81 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă și 4 abțineri.

De asemenea, Senatul a adoptat și proiectul de modificare a legii CCR, inițiată de deputatul PSD, Eugen Nicolicea, cu 93 de voturi „pentru” și 11 „împotrivă”.

Acesta vizează modificarea alin.(4) al art.5 din actul normativ și prevede, în forma propusă plenului Senatului de Comisia juridică, că fiecare Cameră a Parlamentului numește la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de membru al Curții Constituționale, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți. Actul normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaților în 28 iunie 2016.