Tăriceanu o reclamă pe șefa ICCJ la Inspecția Judiciară: Exercită presiuni asupra aleșilor

„Vă solicit o evaluare în cadrul Inspecției Judiciare, a opiniilor exprimate public la data de 28 octombrie 2017, de către doamna Judecător Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiției, referitoare la proiectele de lege pe tema Justiției. Cu această ocazie, doamna judecător Cristina Tarcea a afirmat: ‘Avem nevoie de voi toți. Lumea trebuie să știe că desistarea din partea Ministerului Justiției este o monstruozitate, dinainte plănuită. NU TREBUIE SĂ PERMITEM INTRAREA ÎN DISCUȚII GENERALE SAU, ȘI MAI RĂU, PE FOND. Asta nu presupune ca EI SĂ FACĂ TOT CE VOR, IAR NOI SĂ TĂCEM… ÎCCJ a fost mereu alături de VOI !!! Important e să fim uniți!!! Și, credeți-mă, am nevoie mai mult ca niciodată de dvs.’

Vă rog să analizați cu întreaga atenție și în spiritul dispozițiilor Constituției aceste opinii exprimate de doamna judecător Cristina Tarcea, prin care domnia sa se îndepărtează de la statutul de magistrat, adoptând, în schimb, o atitudine politică, incompatibilă cu poziția sa de reprezentant al puterii judecătorești”, se arată în sesizarea transmisă de președintele Senatului.

Culisele dosarului de un milion de euro al lui Klaus Iohannis. Cum s-a ajuns la strămutarea procesului și de ce au fost invocate „presiuni asupra magistraților”

06:00

EXCLUSIV Livrarea avioanelor Boeing Max către Tarom se amână din nou. Compania aeriană românească explică, în exclusivitate pentru Gândul, motivele întârzierii acestui contract. Când ar putea sosi prima aeronavă americană

05:30

Tăriceanu spune că președintele Înaltei Curți de Casație a încălcat grav prevederile legale, potrivit cărora magistrații sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

„Mă întreb cum va putea doamna Cristina Tarcea să-și exercite funcția de judecător, cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea – așa cum este obligată prin art.3 alin.(2) al Codului deontologic – dacă acum face un apel public adresat colegilor săi de breaslă, de a se opune dezbaterii în forul legislativ al țării a unor proiecte de lege care vizează în modul cel mai direct întărirea independenței justiției. Cer Inspecției Judiciare să constate că prin apelul doamnei judecător Cristina Tarcea, domnia sa își asumă deliberat poziția de aderență la o grupare de putere ilegitimă, atâta vreme cât îndeamnă judecătorii „să nu permită intrarea în discuții generale sau, și mai rău, pe fond” a unei propuneri legislative, asumate până la urmă, de un grup de parlamentari. Vă rog să sesizați aici nu numai o atitudine iresponsabilă de frondă instituțională, ci o încălcare flagrantă a principiului constituțional al separației celor trei puteri în stat. Potrivit acestui principiu, este un atribut al puterii legislative și al celei executive prin delegare constituțională, să inițieze proiecte de lege. În fond, această activitate constituie un act de politică legislativă, rezervat prin Constituție colaborării între puterea executivă și cea legislativă”, se mai arată în adresă.

Totodată, președintele Senatului sesizează că: „doamna judecător Cristina Tarcea contestă, de pe înalta poziție pe care o ocupă și cu toată influența care derivă din aceasta, dreptul constituțional al Parlamentului de a legifera și, în plus, face apel la nesupunere. Cum judecătorii nu au modalități instituționale de intervenție în activitatea legislativă sau de a se opune formal adoptării unei anumite legi, rămâne ca doamna Cristina Tarcea să explice cum înțelege domnia sa ca membrii puterii judecătorești „să nu permită intrarea în discuții generale sau, mai rău, pe fond ” a unor propuneri legislative. Să fie vorba de chemarea la nesupunere civică, la adunări publice? Este acesta un standard de conduită profesională a unui magistrat? Domnia sa incită judecătorii la încălcarea principiului separației puterilor în stat și amenință Parlamentul extrem de transparent. Prin această atitudine, doamna Cristina Tarcea exercită presiuni asupra membrilor Parlamentului pentru a-i timora cu amenințarea voalată că ar putea să intre într-un malaxor procedural prin metode de represiune penală a căror eficiență a fost deja verificată”.