Tăriceanu și Dragnea nu au cele mai mari salarii din Parlament. Cine câștigă mai mult

Unul dintre principiile generale enunțate la momentul elaborării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost ca salariul cel mai mare din administrație să îl aibă șeful statului, urmând ca acesta să fie succedat de celelalte salarii, acordate celorlalte funcții.

Senatul a făcut publice indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică alese, precum și salariile celor care ocupă funcții în Serviciile instituției și în birourile parlamentare, în plată începând cu 01.07.2017, respectând astfel o prevedere din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Potrivit informațiilor publicate, salariul secretarului general al Senatului, de 19.055 lei brut, a fost calculat în baza OUG 14/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, emisă de premierul interimar Gabriel Oprea, cunoscută drept „ordonanța privind salariile demnitarilor”. Salariul secretarului general al Senatului nu se regăsește, însă, în cuprinsul acestei Ordonanțe, ci doar cel al secretarului instituției, care deține funcție de demnitate aleasă.

INEDIT Două țări au transformat nisipul din deșert în material de construcții

15:40

RĂZBOI Israelul atacă în valuri în Liban. Sate întregi dispar de pe fața pământului, experții vorbesc de domicid

15:32

Și Camera Deputaților a făcut publice, recent, aceste venituri. Astfel, potrivit informațiilor publicate de Camera Deputaților, președintele acestui for, Liviu Dragnea, are o indemnizație de brută de 16.675 lei, în timp ce secretarul general, Silvia Mihalcea, are un salariu brut de 19.055 lei, format din salariul de bază maxim de 17.900 lei la care se adaugă 1.155 lei spor de condiții vătămătoare.

Baza de calcul a salariului secretarului general al Camerei Deputaților, deși are aceeași contravaloare cu a secretarului general al Senatului, diferă, în cazul Camerei fiind vorba de OG6/2007, OG10/2008 și L293/2015.