Un deputat PSD susține că temele alese de Iohannis pentru referendum implică MODIFICAREA Constituției

„Scrisoarea pe care ne-a trimis-o care se referă la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție aceasta ar fi fost contrară recomandării dată de Parlament, și anume punctul 1, potrivit art. 90 și 74 alineatul 2, «problemele fiscale, cele cu caracter internațional, aministia și grațierea nu pot face obiectul inițiativelor legislative ale cetățenilor». Și faptul că pe această chestiune populația nu poate decide nici în mod direct este evident că nu ai niciun motiv s-o întrebi, din moment ce nu poate să facă nimic. Atunci ar trebui să iasă și să precizeze «noi întrebăm, dar să știți de la început că răspunsul este înscris în Constituție. Nu puteți decide pe subiectul acesta. Prin urmare, referendumul pe care îl facem e strict consultativ și este fără urmări». De asemenea, dacă s-ar încerca o astfel de rezolvare, să spunem că răspunsul este pozitiv, ar trebui să modifice Constituția, ori de data aceasta se spune că nu se poate face un referendum pe probleme de interes național, dacă prin aceasta s-ar impune revizuirea Constituției, și este înscris în recomandarea nr 3. Decizia Curții e nr. 79/2012″, a afirmat Eugen Nicolicea, joi, pentru Mediafax.

Social-democratul a adăugat că și pentru cea de-a două temă prezentantă de președintele Iohannis și anume interferența în procedura de adoptare a OUG și instituțiile care pot sesiza Curtea Constituțională pe ordonanțe este nevoie de modificarea Legii fundamentale.

„Cea de-a doua întrebare, a explicat-o și domnul Tudorel Toader, pentru a te amesteca în procedura adoptării ordonanțelor de urgență trebuie să modifici Constituția. Din nou intervine aceeași chestiune. Referendum consultativ ceva ce ar trebui tranșat printr-un referendum decizional de modificare a Constituției. Cu privire la corelarea dreptului mai multor autorități de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanțe, nu există această posibilitate decât dacă modifici Constituția. Deci în Constituție sunt limitativ prevăzute cine poate să sesizeze Curtea și în mod direct ordonanțele de urgență pot să fie atacate, sesizarea către Curte poate fi făcută de către Avocatul Poporului. Nu poți adăuga la Constituție, prin lege, iar modificarea Constituției. Toate discuțiile acestea vor fi reluate la ședințele comisiilor și la plenul reunit atunci când va trebui ca Parlamentul, în termen de 20 de zile, să se pronunțe cu privire la aceste probleme, să dea un aviz. Bineînțeles că avizul Parlamentului e consultativ. Dl președinte poate să țină cont de el sau nu”, a explicat Nicolicea.

Deputatul PSD, membru în Comisia juridică, a vorbit și despre chestiunile pe care le-a cerut șeful statului Legislativului în 2017, care a adoptat atunci aviz favorabil pentru un referendum anticorupție.

„Domnul președinte a trimis scrisoarea către Parlament în care se referea la problemele de interes național care vor fi supuse consultării populare, a zis dânsul și a precizat că acestea sunt două. Ce constatăm de aici? Că problemele pe care le-a solicitat atunci, avizul Parlamentului în 2017 prin care a primit un aviz pozitiv, prin hotărârea 5/2017, au fost schimbate. Deci nu se mai referă la acele probleme. Atunci una dintre probleme era continuarea luptei împotriva corupției și domnul președinte abandonează această consultare pe această temă. Probabil că a ținut cont de avizul Hotărârii care i-a recomandat ca problema corupției care este rezolvată ca problemă prin aderarea României la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York, prin legea 365/2004, nu putea să facă obiectul unei consultări populare. Nu pot fi supuse consultării populare probleme care țin de chestiuni internaționali. Pentru exemplificare, dacă ar fi ieșit un răspuns negativ, înseamnă că populația chemată la urne infirma o lege și mai mult de atât infirma Convenția la care noi am aderat. Acesta e motivul pentru care, domnul președințe, ținând cont de recomandarea Parlamentului, nu a continuat pe acest subiect”, a completat Eugen Nicolicea.

Social-democratului a precizat că Iohannis a renunțat la tema integrității funcției publice din considerente electorale și din cauza că este un subiect abordat de USR prin „Fără penali”, inițiativă legislativă de revizuire a Constituției.

„Al doilea subiect, tot de atunci, la care renunță este acela cu asigurarea integrității funcției publice. De aceea avizul nostru nu a fost unul negativ, pentru că el conține lucruri care se și puteau. De data aceasta, se pare că din rațiuni electorale și politice, nu a vrut să mai susțină tema USR, «Fără penali în funcții publice». Dacă a intrat în campanie electorală PNL, nu putea să umfle electoral USR și atunci a renunțat la această temă”, a conchis deputatul PSD.

Ce prevedea hotărârea Parlamentului din 2017

Pe 13 februarie 2017, Parlamentul a adoptat, cu unanimitate de voturi, aviz favorabil pentru referendumul anticorupție. În acea ședință de plen reunit, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a supus la vot avizul Comisiei juridice, favorabil acelui referendum. Totodată, comisiile juridice au făcut recomandarea ca întrebarea care va fi pusă în cadrul referendumului să respecte Constituția, deciziile CCR și recomandările Comisiei de la Veneția.

Pe 24 ianuarie 2017 Administrația Prezidențială anunța că șeful statului a declanșat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituția României, procedura privind organizarea unui referendum național în privința continuării luptei împotriva corupției și asigurării integrității funcției publice.

Hotărârea nr 5 din 2017 a Legislativului referitoare la organizarea unui referendum consultativ legat de continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice prevede că amnistia și grațierea nu pot face obiectul unei inițiative legislative a cetățenilor. De asemenea, conform sursei citate, prin decizia CCR 70/1999 este stabilit că Președintele României nu poate iniția un referendum legislativ.

„1. Constituția României, republicată: art. 90 și art. 74 alin. (2). „Problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea, care, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituție nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor”, ținând cont de faptul că lupta împotriva corupției a devenit o problemă cu caracter internațional prin adoptarea Legii nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

2. Decizia Curții Constituționale a României nr. 70 din 5 mai 1999: „Președintele nu poate iniția un referendum legislativ”.

3. Decizia Curții Constituționale a României nr. 799 din 17 iunie 2011

Punerea în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 799 din 17 iunie 2011 în sensul „. . . exceptării de la referendumul cerut de Președinte a problemelor de interes național care, aprobate prin exprimarea voinței poporului, ar impune revizuirea Constituției””, arată decizia Parlamentului de acum doi ani.

Președintele Klsus Iohannis a anunțat joi cele două teme care au fost transmise Parlamentului ca fiind de interes național și urmează să fie puse în discuție la referendumul din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție și interzicerea ordonanțelor de urgență ale Guvernului în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.