USR va ataca legea bugetului de stat la Curtea Constituțională. Dan Barna: Este un buget al clientelismului iresponsabil, un buget care discriminează românii

Deputatul Dan Barna, vicepreședintele Uniunii Salvați România (USR), a anunţat, joi, de la tribuna plenului reunit al Parlamentului, imediat după anunțarea rezultatului votului pe proiectele Legii bugetului de stat și cel al Legii asigurărilor sociale de stat pe 2022, USR va ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) legea bugetului, argumentând că propunerile legislative îi discriminează pe români şi sunt făcute de către coaliţia de guvernare doar pentru clientela politică.

Plenul reunit al celor două camere a adoptat proiectul de lege al bugetului pe anul 2022 cu 294 de voturi „pentru” şi 120 „împotrivă”, iar proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2022, cu 291 de voturi „pentru” şi 119 „contra”.

REACȚIE Ciprian Ciucu dă vina pe sistemul administrativ al Primăriei Capitalei, după furtuna care a măturat Bucureștiul: „Acest stat inert și incompetent”

00:03

DIGITALIZARE Sony va înceta să mai fabrice discuri fizice pentru jocurile video care vor fi lansate pe consolele PlayStation începând din ianuarie 2028

23:59

Argumentele USR

„S-a adoptat astăzi un buget al clientelismului iresponsabil, un buget al pedepsirii românilor care nu au votat PSD sau PNL, un buget care a aprobat amendamentele extremiştilor şi care nu a aprobat un singur amendament de la USR. USR este în momentul de față singura opoziție democratică din România. Vom ataca acest buget la CCR, pentru că este un buget care discriminează românii și susține doar acea majoritate care a votat PSD sau PNL. USR va ataca la CCR acest buget la CCR, ca să fie foarte clar”, a spus deputatul USR, la tribuna Parlamentului.

Într-un comunicat trimis ulterior, USR a anunțat că aleși formațiunii nu au votat astăzi, în Parlament, proiectul bugetului de stat pentru 2022 și că va sesiza Curtea Constituțională pentru alocările discreționare de fonduri către primării pe criterii de apartenență politică.

„În bugetul pentru 2022 localitățile cu primari USR nu primesc bani, ceea ce reprezintă o evidentă discriminare pe criterii politice. Putem înțelege că există priorități diferite (coaliția PSD – PNL a mărit bugetul Administrației Prezidențiale și al serviciilor secrete), dar nu putem să tolerăm discriminări pe criterii de apartenență politică și pedepsirea comunităților care nu au votat cu PSD și PNL”, se arată în comunicatul USR.

Potrivit sursei citate, în bugetul pentru 2022 nu a fost acceptat niciun amendament al USR, în schimb au fost acceptate amendamente de la AUR și au fost introduse amendamente cu dedicație pentru PPUSL, arătând astfel că singurul partid de opoziție care le încurcă planurile este USR.

„PSD și PNL au adoptat un amendament neconstituțional prin care extind subvenția partidelor politice astfel încât PPUSL să beneficieze de finanțare din bani publici. Amendamentul prevede vor fi finanțate partidele după numărul de parlamentari de la sfârșitul primei sesiuni parlamentare din 2021. Singurul partid care va beneficia de acest amendament este PPUSL, care are câțiva parlamentari afiliați la PSD. Amendamentul cu dedicație modifică în mod neconstituțional o lege organică, Legea finanțării partidelor politice”, a transmis formațiunea.

În comunicat, reprezentanții acesteia spun că, în sesizarea de constituționalitate, USR va invoca mai multe motive în sesizarea de constituționalitate, printre care faptul că bugetul pentru 2022 a fost adoptat fără ca legea plafoanelor să fie adoptată și cu alocări către ministere care nu au încă Hotărârile de Guvern de înființare/reorganizare.

După ce au fost adoptate de Parlament, proiectele au fost depuse la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, pentru un termen de două zile, după care pot fi transmise spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Cifrele-cheie ale bugetului

Conform proiectului de lege aprobat luni de Guvern, propus de MFP, bugetul de stat pe 2022 se stabilește la venituri de 216,473.2 miliarde lei, iar la cheltuieli, de 493,215.3 miliarde lei, credite de angajament, și de 301,758.4 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285.2 miliarde lei.

Potrivit proiectului, deficitul pe cash va fi 5,84%, iar pe ESA de 6,2%, conform înțelegerilor dintre România și Comisia Europeană.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,61%, estimată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025. PIB nominal este de 1.317 miliarde de lei.