Război în UCRAINA, ziua 705: Zelenski cere „un nou pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei”

Războiul din Ucraina a intrat luni, 29 ianuarie 2024, în ziua cu numărul 705. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Ucraina a cerut sporirea presiunii comunităţii internaţionale asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancţiuni.

„Fiecare manifestare de presiune asupra Rusiei este un pas către pace. Fiecare act de asistenţă pentru Ucraina este o protejare a vieţilor. Le sunt recunoscător tuturor celor care ajută Ucraina”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Este nevoie de un nou pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei şi îl pregătim. Pregătim, de asemenea, noi măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a ocoli sancţiunile” – Volodimir Zelenski

Magistratul Cătălin Pițu dezvăluie la Gândul Exclusiv tenebrele Revoluției din ’89 și premisele unor noi revolte. “Românii, în prezent, se urăsc atât de mult încât ar fi în stare să se și împuște unii pe ceilalți”

16:00

ACTUALITATE Drumul groazei. Orice greșeală pe această șosea însemnă moarte

15:55

Liderul de la Kiev le-a cerut aliaţilor occidentali să se grăbească în luarea unei decizii de confiscare a activelor ruseşti din Occident, care însumează circa 300 de miliarde de dolari rezerve sale valutare sau în aur, îngheţate în urma invaziei ruse în Ucraina.

Dincolo, Rusia acuză Ucraina şi Occidentul că încearcă să-i fure aceste active şi a ameninţat cu un răspuns „dureros” dacă un asemenea plan chiar va fi pus în aplicare.

Rusia bombardează puternic Ucraina

Între timp, războiul dintre cele două ţări continuă cu bombardamente ale ambelor tabere în zonele de graniţă.

Pe aproape toată linia frontului, trupele ruse sunt în ofensivă, acţiuni la care armata ucraineană, aflată în criză de muniţii, răspunde cu atacuri cu drone asupra unor ţinte strategice în spatele liniilor inamice.

În ultimul său atac, Rusia a țintit depozite de muniţii şi combustibil în regiunile Dnipropetrovsk şi Zaporojie, plus amplasamente ale artileriei, efectivelor şi echipamentelor armatei ucrainene, potrivit Ministerului Apărării de la Moscova.

În acest timp, guvernatorul regiunii ruse de graniţă Belgorod, Viaceslav Gladkov, a declarat că armata ucraineană a lansat 40 de proiectile asupra a cinci localităţi din această regiune.

Postul CNN a transmis, citând oficiali ucraineni, că „Rusia desfăşoară operaţiuni ofensive de-a lungul unei mari părţi a liniei frontului, în timp ce armata ucraineană încearcă să-şi menţină poziţiile” şi se confruntă cu o criză de muniţii.

Luptele sunt deosebit de intense în nord-est, de-a lungul unei fâşii de teritoriu unde se unesc regiunile Harkov şi Lugansk. „Inamicul acumulează forţe şi atacă în fiecare zi”, spune un militar ucrainean.

„Pe măsură ce războiul intră în faza următoare, armata rusă a început o nouă operaţiune ofensivă şi forţele ucrainene adoptă o postură defensivă. În această conjunctură, Ucraina pare să dispună de un avantaj – dronele, ceea ce îi permite să zădărnicească eficient noua ofensivă rusă”, notează Forbes.

Ce se întâmplă cu gazoductul Power of Siberia 2

Prim-ministrul mongol L. Oyun-Erdene a declarat că este posibil noul gazoduct Power of Siberia-2, care ar urma să lege Rusia de China, să nu mai fie construit în acest an.

Rusia intenționa să construiască o nouă conductă care să transporte 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din nordul țării către China, prin Mongolia, aproape la fel de mult ca și gazoductul Nord Stream 1, pe sub Marea Baltică, aruncat în aer în 2022.

China și Rusia nu au ajuns încă la un acord asupra detaliilor-cheie ale proiectului mamut, a declarat premierul mongol pentru Financial Times.

Gazprom, care va opera Power of Siberia-2, a transmis că își propune să înceapă să livreze gaze până în 2030. Dar acordul asupra unor aspecte-cheie, inclusiv prețul, rămâne evaziv.

„Aceste două părți au încă nevoie de mai mult timp pentru a face cercetări mai detaliate privind studiile economice. Părțile chineză și rusă fac încă calcule și estimări și lucrează la beneficiile economice”, a spus Oyun-Erdene pentru FT.