Ce DIETĂ este mai sănătoasă? Medicul nutriționist Mihaela Bilic dezvăluie „secretul” tinereții: „Este în regulă să consumăm carne, dar…”

Nutriționistul Mihaela Bilic demontează mitul „dieta ideală” și recomandă un regim bazat pe echilibru și diversitate. Potrivit acesteia, secretul tinereții și sănătății nu constă în evitarea alimentelor de origine animală, ci în consumul moderat și echilibrat al acestora.

Mihaela Bilic susține că, pentru o viață lungă și sănătoasă, nu este nevoie să renunțăm complet la alimentele de origine animală. Ea recomandă un regim echilibrat.

Dieta vegetariană sau cea bazată pe produse de origine animală? Aceasta este întrebarea la care medicul nutriționist Mihaela Bilic a oferit un răspuns amplu, susținut de explicații științifice. Potrivit medicului, nu există o dietă „ideală” pentru organism, ci o abordare personalizată, bazată pe echilibru și diversitate.

„Evitați produsele acide, pare a fi concluzia, dacă vreți tinerețe și sănătate! Când a fost inventată dieta acido-bazică, părea a fi soluţia pentru toate problemele noastre”, a precizat Mihaela Bilic, într-o postare pe Facebook.

Ștefan Popescu, analiza momentului: SUA pot obține controlul economic și strategic de facto al Groenlandei fără operațiuni militare. Reacțiile internaționale nu pot fi decât slabe. Imperiul SUA se retrage, de fapt

07:00

ACTUALITATE Valentin Stan: Marco Rubio a spus că nu au invadat Venezuela, iar americanii nu l-au recunoscut pe Maduro ca președinte

07:00

Care este regimul alimentar recomandat de Mihaela Bilic?

Nutriționistul recomandă un regim de 70% alimente de origine vegetală și 30% produse de origine animală, subliniind că echilibrul alimentar trebuie atins la finalul zilei, nu la fiecare masă.

Bilic sugerează că putem consuma carne, dar trebuie să o asociem cu multe legume. Brânza ar trebui combinată cu salată sau fructe, iar excesele de zahăr de la o masă pot fi compensate la următoarea masă prin consumul de ciorbe de legume.

„Este în regulă să consumăm carne, dar trebuie să o asociem cu multe legume. Brânza o putem combina cu salată sau fructe, iar excesul de zahăr poate fi compensat la următoarea masă”, a explicat nutriționistul, potrivit Fanatik.

Dieta acido-bazică și mitul alimentelor acide

Unul dintre subiectele abordate de Mihaela Bilic a fost „războiul” dintre alimentele acide și cele bazice. Aceasta a explicat că ideea de a evita alimentele acide pentru a rămâne tineri și sănătoși provine din dieta acido-bazică, care împarte alimentele în două categorii:

• Alimente acide – Zahărul, alimentele rafinate și ultraprocesate, carnea, brânzeturile, leguminoasele, semințele și oleaginoasele.
• Alimente bazice – Legumele, fructele, laptele proaspăt, iaurtul, brânza proaspătă și alte produse lactate fermentate.

Aciditatea din organism nu este însă determinată exclusiv de alimentație. Mihaela Bilic a explicat că organismul uman are un mecanism complex de reglare a pH-ului, menținând o valoare de 7,4, indiferent de dieta urmată. Principalele organe care asigură acest echilibru sunt ficatul, rinichii și pielea.

De asemenea, principalul „depozit” de substanțe alcalinizante al organismului este sistemul osos. Calciul din oase este utilizat pentru a neutraliza aciditatea excesivă atunci când este necesar.

Factori care cresc aciditatea în organism

Mihaela Bilic a subliniat că nu doar alimentația influențează nivelul de aciditate al organismului.

Printre factorii care contribuie la creșterea acidității se numără – stresul, care este principalul generator de cortizol, hormon care acidifică organismul, sedentarismul, adică lipsa activității fizice împiedică eliminarea toxinelor și favorizează acumularea de acizi în organism.

De asemenea, consumul excesiv de alimente grase, dulci, procesate și bogate în proteine și oboseala cronică, care, pe termen lung, determină o creștere a acidității organismului, slăbește imunitatea și favorizează procesele de îmbătrânire.

Acest dezechilibru poate duce la scăderea imunității și la accelerarea proceselor oxidative, asociate îmbătrânirii premature și riscului de apariție a bolilor cronice.

Ce este indicele PRAL și cum ne influențează dieta?

Mihaela Bilic a explicat și conceptul de indice PRAL (Potential Renal Acid Load – Încărcătura Acidă Potențială Renală), folosit pentru a determina efectul acidifiant sau alcalinizant al alimentelor asupra organismului.

Un PRAL pozitiv indică un efect acidifiant, în timp ce un PRAL negativ corespunde unui efect alcalinizant. Iată câteva exemple de alimente și valorile lor PRAL:

Produse cu PRAL pozitiv (acidifiante):

• Carne, pește, ouă – Indice PRAL: între 7 și 8
• Brânzeturi maturate – Parmezan (34), Cașcaval (15)
• Făină de grâu și orez – 4,5
• Ovăz – 13, fulgi de porumb – 6

Produse cu PRAL negativ (alcalinizante):

• Spanac – PRAL: -14
• Țelină, morcov – PRAL: -5
• Dovlecel, conopidă – PRAL: -4
• Fructe – Banane, caise (-5), struguri, kiwi (-4)
• Lapte dulce, iaurt, brânza proaspătă – efect neutru sau ușor alcalinizant