Noile Ghiduri Alimentare pentru americani 2025 – 2030 provoacă reacții dure din partea comunității științifice. Nutriționiștii acuză un proces netransparent, influențe politice și economice și recomandări care contrazic fllagrant consensul medical privind alimentația sănătoasă.
Noile ghiduri „Dietary Guidelines for Americans 2025 – 2030”, citate de Mediafax, au declanșat un val de critici din partea experților în nutriție, care avertizează că schimbările propuse nu sunt doar discutabile din punct de vedere științific, ci și rezultatul unui proces considerat lipsit de transparență și profund politizat,
Cea mai vizibilă modificare este modul de prezentare a recomandărilor. Piramida alimentară clasică și modelul „MyPlate” au fost înlocuite cu o piramidă inversată, în care alimentele considerate „recomandate” sunt plasate în partea superioară, iar cele „de evitat” la bază.
Deși conceptul a mai fost utilizat în unele state europene, specialiștii avertizează că, în cazul Statelor Unite, explicațiile sunt insuficiente și transmit mesaje contradictorii despre alimentația sănătoasă, potrivit analizei publicate de The Conversation.
Una dintre cele mai controversate decizii vizează poziționarea produselor de origine animală, cum ar fi carnea de vită, untul, grăsimea de porc și lactate integrale, în categoria alimentelor puternic recomandate. În același timp, cerealele integrale sunt plasate la baza piramidei, iar leguminoasele lipsesc complet din reprezentarea grafică.
Paradoxal, ghidurile păstrează limita clasică potrivit căreia grăsimile saturate nu ar trebui să depășească 10% din aportul caloric zilnic, deși multe dintre alimentele promovate conțin cantități ridicate de astfel de grăsimi.
Nutriționiștii susțin că aceste recomandări intră în contradicție directă cu dovezile științifice privind prevenirea bolilor cardiovasculare și a afecțiunilor metabolice, consens susținut de decenii de cercetare medicală.
Pentru prima dată din 1980, noile ghiduri alimentare nu au fost elaborate prin procedura standard. În mod tradițional, un comitet independent de experți analizează datele științifice timp de aproximativ doi ani, într-un proces transparent, care include consultări publice.
În cazul actualei ediții, administrația condusă de Donald Trump a respins o mare parte din raportul comitetului științific. În locul acestuia, a fost desemnat un grup alternativ de experți, care a publicat un document mult mai scurt, fără consultări publice. Din cele 56 de recomandări inițiale, doar 14 au fost acceptate integral.
Criticii afirmă că noile ghiduri folosesc un limbaj pseudo-științific pentru a justifica o schimbare ideologică. Documentul introduce teme controversate, precum „susținerea testosteronului la bărbați”, considerată irelevantă pentru politicile de sănătate publică.
Mai mult, mai mulți autori ai raportului alternativ ar avea legături documentate cu industriile lactatelor și cărnii, sectoare care beneficiază direct de pe urma noilor recomandări alimentare.
Administrația americană susține că vechile ghiduri alimentare ar fi contribuit la epidemia de obezitate din Statele Unite. Specialiștii resping această afirmație, subliniind că niciun set anterior de recomandări nu a promovat consumul de alimente ultraprocesate.
De asemenea, experții amintesc că respectarea ghidurilor alimentare a fost constant scăzută în rândul populației, iar asocierea directă dintre aceste recomandări și criza de sănătate publică reprezintă o eroare de logică.