Hrana viitorului. Acestea ar putea fi alimentele pe care oamenii le-ar putea mânca peste câteva decenii

În prima zi a anului pe glob eram 7.137.577.750 de persoane. Până în 2050, populația va crește cu o treime. Experții din industria alimentară spun că hrana va fi tot mai greu de găsit, având în vedere că suntem tot mai mulți, iar resursele sunt din ce în ce mai puține.

Pentru a oferi proteine, acestea trebuie să fie produse la costuri reduse (energie, apă…) și să fie raționalizată folosirea terenurilor agricole disponibile, cunoscut fiind faptul că pentru a produce un kilogram de carne de vită este nevoie de 10 kilograme de cereale, explică specialiștii, citați de Agerpres. Astfel, o alternativă la proteinele de origine animală o vor reprezenta insecte sau algele.

Xavier Terlet, președintele cabinetului XTC World Innovation, spune că „pentru europeni, alimentația are o semnificație culturală, astfel încât va fi greu de făcut pasul la insecte”. Și, totuși, insectele se pot regăsi ca hrană pentru animale, sub formă de făină. În opinia sa, europenii se pot orienta însă spre „substitutele de carne, care au progresat în ceea ce privește calitățile organoleptice”.

FLASH NEWS VIDEO Un român a încercat să fure un copil în Italia. L-a smuls din brațele mamei

13:26

VIDEO Ion Cristoiu: „Să-i facă pe plac lui Nicușor Dan, presa prezidențială a falsificat discursul lui Marco Rubio de la Munchen”

13:20

La Salonul de alimentație de la Paris (19-23 octombrie), Salakis, marca gigantului francez de lactate Lactalis, a prezentat o gamă de brânzeturi ce pot fi pregătite la grătar, inspirate din brânza de capră tradițională cipriotă halloumi. În timp ce firma Triballat Noyal se pregătește să lanseze „steak-urile din brânză”, proprietarii gamei Sojasun au optat pentru burgerii vegetali cu coacere rapidă la microunde sau pentru steak-urile din soia sterilizate, cu perioadă de garanție de șase luni.

Franța, patria gastronomiei și a mâncărurilor tradiționale, a rămas în urmă în această privință. În SUA, firma Gardein, specializată în proteine alternative, a creat așa-numitele „fishless filets” (fileuri de pește fără pește) pe bază de soia și microalge bogate în Omega 3.

De asemenea, în timp ce în Olanda s-a lansat lanțul de magazine „Vegetarian Butcher” ( „Măcelarul Vegetarian”), în supermarketurile franceze nu există deocamdată raioane dedicate „proteinelor alternative”, iar inovațiile se limitează doar brânzeturi.

Potrivit Nutrikeo, piața proteinelor vegetale (în afară de lactate), estimată în 2013 la 6,1 miliarde de euro, ar putea depăși 8,6 miliarde de euro în 2018, ceea ce reprezintă o creștere de peste 40% în decurs de cinci ani.