Mihaela Bilic propune „micul dejun Oslo”, un plan alimentar din anii 1930: Copiii norvegieni care au mâncat regulat au înregistrat SALTURI vizibile

Mulți părinți se confruntă în ziua de azi cu o dilemă: cum să-și hrănească copiii cât mai sănătos pentru a combate obezitatea? Majoritatea  familiilor occidentale își permit să le ofere copiilor mese de dimineață consistente, dar pline de grăsimi.

De obicei, la micul dejun, copiii de azi consumă frecvente ouă, mezeluri, brânzeturi, dulciuri, produse de panificație și lactate sau chiar suc de fructe și băuturi carbogazoase. Însă, consumul excesiv de mezeluri poate dăuna sănătății, iar produsele de panificație și alimentele dulci, în special cerealele de ciocolată, contribuie la îngrășare.

Mihaela Bilic, medic nutriționist, propune un plan alimentar inedit: „micul dejun Oslo”!  Pentru cine nu știe, în anii 1930, la fel  ca oricare țară, Norvegia era grav afectată de Marea Depresiune Economică. Țara scandinavă se confrunta cu scăderea exporturilor, creșterea șomajului și cu probleme de nutriție în rândul populaței, mai ales în rândul copiilor.

FLASH NEWS Ilie Bolojan nu vrea să răspundă la întrebările legate de „racolarea” extremiștilor din SOS și POT. Numai în ultima săptămână, PNL a atras patru

17:10

EMISIUNI Gândul prezintă Best Of Ai aflat! Cu Ionuț Cristache – vineri, 3 iulie, de la ora 15.00

17:08

Micul dejun de la Oslo sau „skolefrokost”

Pentru a combate malnutriția la elevi, statul norvegian a introdus programul de mic dejun în școli, cunoscut ca „skolefrokost”, alcătuit dintr-un meniu cu alimente simple, accesibile, dar esențiale, printre care și margarina, considerată un substitut al untului.

Mihaela Bilic spune că medicul Carl Schiotz a propus „micul dejun Oslo” pentru a îmbunătăți sănătatea și performanța elevilor, iar statul trebuia să le ofere o masă gratuită celor fără posibilități.

Iată cum arăta „micul dejun” al unui elev norvegian în anii 1930:

„Pachetulde mic dejun cuprindea 2 felii  de pâine integrală cu margarină, o felie de brânză, un pahar de lapte, un măr / două mere, o portocală/două portocale, plus o linguriță de ulei de ficat de cod. Era o masă rece, simplă, cu densitate nutritivă crescută. Era un meniu ușor de preparat și de distribuit în toate școlile, în acele vremuri sumbre din punct de vedere economic și social.

De asemenea, Schiotz considera că mâncarea trebuia  consumată numai când „ți-e foame” pentru a o aprecia.

„Un copil abia trezit din somn nu trebuie îndopat”, spunea medicul.

„Drumul în aer liber până la școală era necesar ca să deschidă apetitul, iar masa servită într-un cadru organizat, aerisit, luminos. Micul dejun dura jumătate de oră, în liniște, fără grabă, pentru ca elevii să mestece bine. Nu aveau voie să bea și să mănânce  în același timp”, considera medicul Carl Schiotz.

Micul  dejun Oslo a căpătat popularitate încât că a fost adoptat nu doar în toată Scandinavia și în unele țări europene, dar  a fost răspândit și în Canada și în Australia.

„Impactul a fost remarcabil!”, a spus Mihaela Bilic.

„Copiii  care au mâncat  regulat micul dejun Oslo au înregistrat salturi vizibile la creșterea în înălțime, dar și ca stare generală de sănătate, mai ales pentru bolile de piele. La vârsta de 14 ani, media înălțimii a crescut cu aproximativ 10 metri”, a concluzionat medicul nutriționist.

Sursa Foto: Shutterstock/ Arhivă

Autorul recomandă: Nutriționista Mihaela Bilic spune care este cea mai SĂNĂTOASĂ pâine din comerț: „Să o găsim pe cea care ne face bine și ne hrănește corpul!”