Neîncrederea în VACCINURI, influențată decisiv pe internet de TROLII RUȘI coordonați de Kremlin. „Vaccinarea provoacă AUTISM”, unul din mesajele preferate de influencerii de rea-credință

Criza mondială din Sănătate provocată de campaniile anti-vaccinare a fost influențată semnificativ de aceiași specialiști în social media ruși implicați în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din SUA în 2016, atrage atenția site-ul Radio Free Europe.

Cercetătorii din domeniul medical au tras concluzia că influența atacurilor cibernetice concertate ale trolilor ruși au dus la izbucnirea epidemiei de pojar din 2018 (82.000 de bolnavi și 72 de decese) care a afectat mai ales țările central și est-europene, țintele predilecte ale rușilor.

Experții americani și europeni evaluează impactul campaniilor duse de trolii ruși sau chiar boți asupra răspândirii epidemiei de pojar, prin diseminarea unor informații medicale false sau prin diminuarea încrederii opiniei publice în efectele vaccinurilor.

EXTERNE Netanyahu și Trump se întâlnesc pentru a cincea oară în acest an. Care sunt mizele discuțiilor celor doi lideri

21:42

EXTERNE Jordan Bardella, pariul lui Marine Le Pen pentru alegerile prezidențiale din Franța: „Poate câștiga în locul meu. Viitorul Franței este asigurat”

21:42

The number of #measles cases in #Ukraine has skyrocketed. pic.twitter.com/pBu5ktYZRB

— Radio Free Europe/Radio Liberty (@RFERL) February 15, 2019

American Journal of Public Health a publicat un raport al experților în internet, care arată modul în care, încă din 2014, Internet Research Agency (firma considerată o adevărată „fermă” de troli din Sankt Petersburg, care s-a implicat și în campania electorală americană) a întreținut și a inflamat în mod artificial dezbaterile despre vaccinare pe rețelele de social media, provocând creșterea neîncrederii populației în rolul vaccinurilor.

În prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) apreciază că neîncrederea în vaccinuri este una din cele 10 mari amenințări la adresa sănătății omenirii. Astfel, în 2018, s-a constatat creșterea la nivel mondial cu 30% a cazurilor de pojar, precum și reapariția bolii în țări care se aflau în pragul eradicării totale a bolii. Pentru împiedicarea răspândirii bolilor infecțioase, rolul vaccinurilor este esențial în crearea unui așa-numit baraj împotriva virușilor.

How do anti-vaccine messages spread online? From 2014-2017, Twitter bots & Russian trolls disseminated anti-#vaccine messages in an attempt to erode public consensus on #vaccination in the US https://t.co/oR0FOze1A2 #antivaxxers pic.twitter.com/8Jsn7wY176

— AJPH (@AMJPublicHealth) August 24, 2018

Astfel, experții care au studiat mesajele despre vaccinuri în perioada iulie 2014 – septembrie 2017, au constatat că trolii ruși, boții și alți influenceri de rea-credință au postat intensiv despre vaccinare. De câte ori găseau un mesaj împotriva vaccinării, trolii ruși îl răspândeau, întețind dezbaterile pro și contra. Userii falși, cu identități fictive, au fost cei mai activi promotori ai campaniilor anti-vaccinare.

Concluzia raportului este că, oriunde au descoperit mesaje anti-vaccin, rușii au întreținut controversele, iar cu ajutorul conturilor false au erodat cât au putut încrederea generală în rolul vaccinurilor. De menționat că ageții ruși nu postau doar mesaje anti-vaccin, ci și informații pro-vaccinare, interesul fiind să mențină dezbaterile cât mai mult timp.

„Încă nu știm destule despre influența campaniilor online de dezinformare despre vaccinuri,” declară Katrine Haberstaat, de la oficiul european al OMS. Deocamdată, au reușit să stabilească o relație instituțională cu Ministerul rus al Sănătății, pentru a dezvolta – până în 2020 – un cadru general pentru evaluarea reticenței la vaccinare în cultura rușilor și a popoarelor est-europene. Acesta va permite apoi studierea motivelor pentru care rata vaccinării – și, implicit, reapariția epidemiei de pojar sau rujeolă – a scăzut în țări precum România, Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Georgia, Kazahstan sau Kirghistan.

Measles: WHO warns cases have jumped 50% https://t.co/rybNsj7n17

— The Guardian (@guardian) February 15, 2019

În Europa, rata vaccinării este mare, însă există în fiecare țară grupuri mici de oameni care refuză vaccinarea. „De-a lungul vremii, aceste grupuri de nișă s-au mărit suficient pentru a putea răspândi virusul,” explică Katrine Haberstaat. „Iar în momentul în care printre ei apare purtătorul virusului, boala se răspândește imediat și devine greu de controlat.”

David Broniatowki de la Universitatea George Washington a studiat strategiile prin care trolii ruși reușesc să se infiltreze în diverse grupuri de discuții de pe internet și să câștige încrederea celor care le citesc mesajele. Pentru asta, la început retransmit mesajele unor site-uri sau useri cunoscuți pentru atitudinea anti-vaccinare. Ulterior, după ce adună tot mai mulți oameni care îi citesc, încep să-și promoveze propria agendă, transmisă de la Kremlin.

Aparent, ei postează în mod egal articole pro și anti-vaccinare. În realitate, reușesc astfel să strecoare în mintea oamenilor de bună credință și mai ales să legitimeze mesaje dubioase ale scepticilor, folosindu-se distorsionat de noțiuni precum libertatea de a alege tratamentul. De exemplu, ideea că „vaccinarea obligatorie ar încălca libertățile religioase garantate prin constituție” sau existența unei presupuse baze de date guvernamentală care ar conține numele tuturor copiilor afectați de administrarea vaccinurilor. De asemenea, promovează neîncrederea în produsele farmaceutice în general și ideea ca vaccinurile nu sunt necesare, deoarece bolile pe care le previn nu sunt atât de grave sau pot fi vindecate „prin iubire„. Sau alte sloganuri pe care le-ați citit și printre „influencerii” români anti-vaccin, cum ar fi „cea mai bună imunizare e cea naturală, pr care o dobândești după ce faci boala” sau „știați că vaccinurile provoacă autism?„

Thanks to vaccines #measles deaths fell dramatically:

1963: 2,600,000
2017: 110,000#VaccinesWork#VaccinesWork#VaccinesWork pic.twitter.com/bwkqg303JZ

— World Health Organization (WHO) (@WHO) February 15, 2019